Un interesant dialog cu imaginea lui Tismăneanu, nu cu Tismăneanu însuși, pe blogul lui Dorin Tudoran. Citeva pasaje care se pot discuta fertil:
Am simțit pe proprie piele, înainte de 1989, ce înseamnă să fii singur. Azi – e floare la ureche. Și-apoi, cum ne lasă să înțelegem că se scaldă într-un ocean de solidaritate galactică, planetară, continentală, municipală, regională și locală, nu cred că dlui Tismăneanu îi lipsește solidaritatea mea, atunci când nu i-o pot acorda orbește.
Să fim serioși – nu Vladimir Tismăneanu este marea problemă a României, cum
Un interesant dialog cu imaginea lui Tismăneanu, nu cu Tismăneanu însuși, pe blogul lui Dorin Tudoran. Citeva pasaje care se pot discuta fertil:
Am simțit pe proprie piele, înainte de 1989, ce înseamnă să fii singur. Azi – e floare la ureche. Și-apoi, cum ne lasă să înțelegem că se scaldă într-un ocean de solidaritate galactică, planetară, continentală, municipală, regională și locală, nu cred că dlui Tismăneanu îi lipsește solidaritatea mea, atunci când nu i-o pot acorda orbește.
Să fim serioși – nu Vladimir Tismăneanu este marea problemă a României, cum nici România nu este marea problemă a lui Vladimir Tismăneanu. Dacă aș fi printre cei care cred în tot felul de conspirații, aș spune că tot zgomotul acesta infernal în care s-a transformat victimizarea dlui Tismăneanu este o strălucită mișcare de PR a unei echipei electorale, pentru a distrage atenția de la problemele cu adevărat importante ale României.
După ce dra Elena Băsescu ne-a anunțat că a venit vremea ca intelectualii să se angajeze, iată că dl Tismăneanu scrie: “Într-adevăr, a sosit momentul ca o serie de intelectuali să aibă curajul să se poziționeze și să spună unde se situează în raport cu o stânga nereformată, ipocrită, dar influentă, cu o extremă dreaptă misticoidă, colectivistă și anti-occcidentală, dar mai ales cu aspirația de a construi/consolida un pol de centru-dreapta robust, credibil și viabil.“
Eu, unul, am vorbit – când era foarte riscant să o faci – despre lipsa apetenței pentru angajamentul civic la intelectualul român. Riscant, fiindcă, pe atunci, intelectual angajat însemna un singur lucru – angajat de partea dictaturii comuniste.
Prin intelectual angajat, dra Băsescu înțelege tot un singur lucru: intelectuali angajați la tata.
Am selectat aceste pasaje nu ca să vorbim despre Tismăneanu (ce era de spus s-a spus), ci ca să vorbim despre angajamente și angajat. Un prim pas ar fi, are dreptate într-un fel V.T., o recunoaștere a propriilor înclinații ideologice. Numai că atunci cînd unii și-au recunoscut dorința de a reinventa o stînga romanească fără legătură cu trecutul , acei oameni au fost rapid taxați de criptomarxisti sau mai stiu eu ce. Rezultatul? discursul critic in societatea romaneasca e înghițit de revoltă surdă cu nuanțe rasiste, antioccidentaliste șamd.
Muncitorul. Tinichigiul. Micul corporatist. personaje care nu există în preocupările intelectualilor din aceeași frică snoabă de trecut. Intrebari perfect formulate de Tamas:
A sprijinit vreodată tabăra democraților români revendicările salariale ale vreunuia - indiferent care - grup de muncitori? S-a solidarizat vreodată cu greviștii? A avut argumente față de criticile referitoare la strategia politică practicată de FMI și Banca Mondială, strategie considerată de mulți absurdă, care a dus la faliment Rusia? A propus vreodată și altceva decât adaptarea și modelarea exterioară la Occident, în timp ce de cele mai multe ori era de acord cu filozofia politicii unui Occident dominant (politica liberală, de stat de drept), respectiv cu premisele antimoderniste ale extremei drepte? Și a avut vreun răspuns la erorile comise de Occident?
Intelectualii romani vor continua sa nu existe decit ca animale exotice de ornament politic cit timp nu vor intra în subiecte fierbinți, cît timp nu vor atinge puncte sensibile ale unui public mare și mai inteligent decît e judecat de obicei. Știu că e greu să-i ceri unui intelectual să facă o pauză de narcisism, e ca și cum i-ai cere să nu mai fie intelectual, dar e singura investiție corectă de cărți citite și intelect în zilele astea.
Articol scris in colaborare cu Dragos Stanca
