Mai întîi, scuze pentru violență, nu-mi stă în fire, dar chiar a fost atinsă limita prostiei cu o ultimă "campanie" demarată de Jurnalul Național. Recrudescența infracțiunilor comise de țigani în Italia și nu numai, precum și asocierea acestor fapte cu poporul român prezentat ca un popor de violatori, hoți are efecte negative nu numai asupra țării noastre ca imagine, ci și asupra românilor de bună-credință care merg în străinătate să câștige un ban cinstit. S-a ajuns la situații paradoxale, în care România nu mai înseamnă pentru presa și opinia publică din
Mai întîi, scuze pentru violență, nu-mi stă în fire, dar chiar a fost atinsă limita prostiei cu o ultimă "campanie" demarată de Jurnalul Național.
Recrudescența infracțiunilor comise de țigani în Italia și nu numai, precum și asocierea acestor fapte cu poporul român prezentat ca un popor de violatori, hoți are efecte negative nu numai asupra țării noastre ca imagine, ci și asupra românilor de bună-credință care merg în străinătate să câștige un ban cinstit. S-a ajuns la situații paradoxale, în care România nu mai înseamnă pentru presa și opinia publică din străinătate țara Nadiei Comăneci, a lui Constantin Brâncuși sau a lui George Enescu, nu mai este țara cu tradiții și frumuseți tulburătoare, ci o țară de barbari care fură, violează, dau în cap. Și totul pornește de la o nefericită confuzie de termeni: rom/români, termeni care în alte limbi, cum ar fi italiana – rom-rumeno, se aseamănă foarte mult, iar diferențele dispar în mentalul colectiv, astfel că aceste cuvinte devin sinonime și nimeni nu mai știe dacă acela care a furat sau a violat este român sau rom.
Un monument de ignoranță, de venin de mahala strîns într-un articol în ziar de tiraj mare. Dacă spun un lucru de bun simț cum că cetățenii romani sînt cetățeni romani și trebuie să răspundem cu "imaginea" pentru ei pentru că sînt rezultatul corupției tuturor, îmi vor sări în cap ăia care au învățat fraza cu "corectitudinea politică". E pur și simplu bun simț. Și niște idioți care au ajuns să-și vîndă ziarul gîdilînd sensibilități periculoase. Prefer cele 10 țîțe tabloidale din Libertatea și Click acestui soi de campanie jurnalistică tembelă.
Deci sulemeneala feței zbîrcite a patriei era problema! Nu faptul că ăia sunt tot cetățeni romani! Asta ne doare pe noi, etnia. Poate strîngem semnături să le schimbăm tuturor etniilor numele după cum vor romanii verzi. La prostia din Jurnalul își aduc prețioase contribuții (în ediția print) și Păunescu sau Ludovic Orban. Citiți și comentariile cititorilor și veți ajunge în metastaza mizantropiei...
Inca ceva...
Un articol excelent publicat de Cotidianul acum ceva timp despre cuvintul "rrom": aici.
In limba rromani, cuvantul "tigan" nu exista. Termenul nu are nici o legatura cu autoidentificarea in limba rromani a etniei rromilor, ci este un cuvant profund peiorativ folosit de alteritate/nerromi pentru a insulta rromii. (Delia Grigore)
Update
Doi colegi, Adrian Deoanca si Cristi Patrasconiu, au publicat azi articole care pot lamuri ceva mai mult poate toate discutiile aiuristice care au loc inclusiv in subsolul acestui blog (le multumesc acelor voci lucide care mai au chef sa se bata cu tot soiul de derapati). Primul este despre perspectiva romanilor:
Spre deosebire de alte țări europene, în România, exceptând cazul Hădăreni, când sătenii români și maghiari au lăsat deoparte ura reciprocă și au pus topor lângă topor și torță lângă torță pentru a-i lichida pe romi, ura nu se manifestă prin violență fizică.
În pofida acestui fapt, fenomenul rămâne o realitate ce se manifestă prin discursuri agresive, respingere și chiar segregare. Pe timpul cercetării sale în Cluj, antropologul Giovanni Picker de la Universitatea din Milano a observat că rasismul este adânc împământenit în mentalul colectiv al românilor. Picker dă exemplul unui afiș din fereastra unui Internet cafe din centrul Clujului care interzicea expres accesul romilor pe motivul că „în fiecare seară se ceartă și se bat”. Picker subliniază că termenul „țigan” este adesea despuiat de orice dimensiune umană. „Un taximetrist mi-a spus: «Sunt ei țigani, dar sunt ființe umane». Faptul că a simțit nevoia să facă această precizare m-a făcut să cred că în imaginea populară țiganii nu sunt priviți ca ființe umane”, argumentează antropologul.
Pătrășconiu prezintă unul dintre cele mai importante documente despre istoria romilor: Tragedia romilor deportati in Transnistria. Nu ai cum sa eviti o astfel de lectura...
Marele arhitect al acestui amplu, sistematic și criminal proces a fost mareșalul Ion Antonescu. „Atât documentele de arhivă, cât și mărturiile de la procesele care au avut loc în perioada postbelică atestau că deportarea romilor în Transnistria a fost declanșată la ordinul personal al lui Ion Antonescu și implementată de conducerea Ministerului Afacerilor Interne“ (R. Ioanid). În volum e menționat, de altfel, un document de la procesul lui Antonescu în care acesta confirmă, fără echivoc, implicarea sa decisivă.
Trebuie apreciat si discursul Presedintelui Basescu in toata aceasta chestiune.
Din păcate, evenimentul pe care îl celebrăm astăzi nu reprezintă și finalizarea unui proces de emancipare a etniei rome. Abolirea formală a robiei nu a generat, în mod automat, adoptarea unor decizii menite să conducă la integrarea acestei minorități, a unor măsuri care să prevină excluziunea socială. La 153 de ani de la momentul proclamării sale legale, incluziunea romilor este departe de a fi realizată. Stigmatul social, problemele sociale grave și prejudecățile legate de etnia romă atât din țară cât și peste hotare fac ca romii să fie adeseori priviți ca niște „cetățeni de mâna a doua”.
Urmărește știrile Vox Publica și pe Google News



























