La Mulți Ani, în UE! Azi, se împlinesc 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană

Aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat unul dintre principalele obiective de politică externă ale statului român după 1990. Acest deziderat a fost asumat la nivel public de instituții centrale și personalități de marcă ale statului român, fiind deopotrivă un efort colectiv amplu al românilor.

Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană a început la 1 februarie 1993, cu prilejul semnării Acordului european instituind o asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și România, pe de altă parte. Acordul recunoștea obiectivul României de a deveni stat membru al Uniunii Europene și prevedea asistență financiară și tehnică din partea acesteia, potrivit www.mae.ro și https://ec.europa.eu.

La 22 iunie 1995, la Paris, ministrul român al afacerilor externe Theodor Meleșcanu a depus cererea oficială a României de aderare la Uniunea Europeană. Cererea de aderare avea atașată documentul "Strategia națională de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană", semnat la Snagov, la 21 iunie 1995, de liderii partidelor parlamentare, de președinții celor două Camere ale Parlamentului României și de președintele Ion Iliescu.

În Palatul Festivalurilor de la Cannes, la 27 iunie 1995, s-a desfășurat Consiliul European, prilej cu care a avut loc aprobarea cadrului general al legislației comunitare în domeniul pieței interne și al cerințelor pe care statele asociate, printre care și România, urmau să le adopte pentru armonizarea legislației comunitare cu cea națională.

La 30 iunie 1995, la Bruxelles, are loc semnarea de către România a Protocolului adițional la Acordul de Asociere, prin care este finalizat cadrul juridic de participare a statului român la programele comunitare care vizau domeniile economic, tehnic, științific și cultural. Acest moment a reprezentat completarea statutului de stat asociat al României la Uniunea Europeană.

Aplicarea prevederilor Acordului European de Asociere și pregătirea procesului de aderare a României la Uniunea Europeană au fost asumate de Comitetul Interministerial pentru Integrare Europeană, care și-a început activitatea la 14 august 1995.

La 27 iunie 1997, cu prilejul summit-ului Uniunii Europene de la Amsterdam, au fost invitate să participe și statele candidate, România fiind reprezentată de o delegație condusă de președintele Emil Constantinescu.

Comisia Europeană a publicat, la 15 iulie 1997, Agenda 2000, un pachet de măsuri, care exprima calea de urmat pentru concretizarea aderării. Documentul, structurat în trei părți, făcea referire la viitorul politicilor comunitare, la extinderea Uniunii Europene și la perspectivele financiare ale Uniunii Europene pentru perioada 2000-2006. Atașat acestuia se regăseau anexate opiniile Comisiei, elaborate pe baza criteriilor de la Copenhaga, privind cererile de aderare formulate de Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Comisia a realizat evaluări pentru fiecare țară în parte privind gradul de îndeplinire a condițiilor de aderare, România nefiind inclusă în categoria țărilor recomandate să înceapă negocierile de aderare.

Guvernul României a realizat Programul Național de Aderare a României la Uniunea Europeană pe termen mediu, program prezentat, la 21 mai 1998, în ședința de guvern, de către Alexandru Herlea, ministrul delegat pe lângă prim-ministru pentru integrare europeană. Programul a fost discutat în plenul celor două Camere ale Parlamentului și a fost transmis, la 25 iunie 1998, Comisiei Europene.

Comisia Europeană a propus, la 13 octombrie 1999, începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Malta, Letonia, Lituania, Slovacia, Bulgaria și România.

Cu prilejul summit-ului european de la Helsinki, din 10-11 decembrie 1999, liderii celor 15 state membre au votat, în prima zi a lucrărilor, începerea negocierilor de aderare a celor șase state, printre care și România, cu precizarea că momentul aderării se va produce atunci când statele vor fi îndeplinit condițiile de aderare.

Deschiderea negocierilor de aderare ale României cu Uniunea Europeană a avut loc la Bruxelles, la 15 februarie 2000, în cadrul Conferinței Interguvernamentale România-Uniunea Europeană, la nivel de miniștrii de externe ai celor 15 state membre.

Ministerul Integrării Europene a trimis, la 29 iunie 2001, la Bruxelles, Comisiei Europene, ediția 2001 a Programului Național de Aderare a României la UE, ce indica stadiul de pregătire al statului român pentru aderare, evoluțiile în îndeplinirea fiecărui criteriu în parte și pentru fiecare domeniu de activitate.

Parlamentul European a votat, la 5 septembrie 2001, raportul întocmit de raportorul pentru România, Emma Nicholson, cu privire la stadiul de aderare al României la Uniunea Europeană. Evaluarea procesului de pregătire pentru aderarea României la blocul comunitar a fost subiectul vizitei comisarului european pentru extindere, Guenter Verheugen, la București, la 20-21 februarie 2003.

La 11 martie 2004, Parlamentul European a votat, cu 374 de voturi favorabile, 10 împotrivă și 29 de abțineri, raportul referitor la candidatura României și Bulgariei de aderare la Uniunea Europeană.

Ceremonia dedicată celei mai ample extinderi a blocului comunitar până în prezent s-a desfășurat la Dublin, la 1 mai 2004, moment în care Uniunea Europeană a primit zece noi state membre - Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria.

România încheie, din punct de vedere tehnic, negocierile de aderare la Uniunea Europeană la 8 decembrie 2004, la Bruxelles, prin închiderea provizorie a ultimelor două capitole: "Politica în domeniul concurenței" (cap. 6) și "Justiție și afaceri interne" (cap. 24), în cadrul conferinței de aderare România-UE.

Comisia Europeană a confirmat, la 14 decembrie 2004, în cadrul celei de-a XII-a Conferințe Interguvernamentale de Aderare a României la UE, desfășurată la Bruxelles, închiderea provizorie a celor 31 de capitole de negociere, pentru ca ulterior decizia politică de închidere a negocierilor să fie pronunțată de Consiliul European, cu prilejul reuniunii de iarnă.

Parlamentul European a votat, la 16 decembrie 2004, raportul referitor la progresele României pe calea aderării la Uniunea Europeană, recomandând semnarea Tratatului de aderare în primăvara anului 2005 și aderarea efectivă, împreună cu Bulgaria, la 1 ianuarie 2007.

Cu prilejul Consiliului European, din 17-18 decembrie 2004, liderii europeni au aprobat semnarea în aprilie 2005 a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la UE, iar aderarea ca state cu drepturi depline a celor două țări să aibă loc în 2007, cu obligativitatea continuării reformelor și îndeplinirii angajamentelor asumate.

La 13 aprilie 2005, la Strasbourg, Parlamentul European a votat, cu 497 de voturi favorabile, 93 împotrivă și 71 de abțineri, avizul conform pentru semnarea Tratatului de aderare al României la Uniunea Europeană.

Delegația română, condusă de președintele Traian Băsescu, a participat, la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, la ceremonia de semnare a tratatului de aderare a României la instituțiile Uniunii Europene.

La 25 octombrie 2005, la Strasbourg, comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a prezentat, în plenul Parlamentului European, pozițiile Comisiei Europene privind nivelul obținut de Bulgaria și de România pe calea aderării.

Comisia Europeană a prezentat, la 26 septembrie 2006, la Strasbourg, raportul comprehensiv de monitorizare a României și Bulgariei, în care s-a menționat, pentru prima dată, că Bulgaria și România sunt pregătite să adere la 1 ianuarie 2007.

Slovacia a fost primul stat care a ratificat, la 21 iunie 2005, Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, iar la 24 noiembrie 2006, Germania a încheiat acest proces necesar.

Consiliul European de la Bruxelles (14-15 decembrie 2006) a confirmat aderarea României și a Bulgariei la Uniunea Europeană pentru data de 1 ianuarie 2007.

După primirea în Uniunea Europenă, România are reprezentanți în toate instituțiile europene, cetățenii români beneficiază de drepturile conferite de cetățenia europeană. Limba română a devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, toate documentele comunitare fiind traduse și în limba română.

România a organizat, până acum, alegeri europarlamentare de trei ori: la 25 noiembrie 2007, pentru alegerea a 35 de europarlamentari români, la 7 iunie 2009, pentru cele 33 de mandate de europarlamentar și la 25 mai 2014, pentru cele 32 de mandate.

Până în prezent, România a avut patru comisari europeni. Leonard Orban a fost primul comisar european din partea României, preluând portofoliul pentru Multilingvism la 1 ianuarie 2007 și gestionând un buget de aproximativ 1,2 miliarde de euro. A avut în subordine 3.400 de persoane. Portofoliul multilingvismului a cuprins traducerile, interpretarea și oficiul pentru publicații oficiale al Uniunii Europene. Mandatul său s-a încheiat la 9 februarie 2010.

Dacian Cioloș a fost cel de-al doilea comisar european din partea României, gestionând portofoliul Agricultură și Dezvoltare Rurală. A fost învestit în funcție la 9 februarie 2010. A avut alocat pentru anul 2010 circa 50 de miliarde de euro, aproape o treime din bugetul Uniunii Europene. Mandatul său s-a încheiat la 1 noiembrie 2014.

Corina Crețu a fost al treilea comisar european din partea României, de la 1 noiembrie 2014 și până în 2019, coordonând portofoliul Politica Regională. În perioada iunie-octombrie 2014, a ocupat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, conform https://ebn.eu.

Adina-Ioana Vălean este cel de-al patrulea comisar european din partea României, gestionând portofoliul Transporturi la nivel comunitar, începând din 2019. A fost europarlamentar în perioada 2007-2019 și vicepreședinte a Parlamentului European (2014-2017), potrivit https://ec.europa.eu/.

România are drept de vot în toate reuniunile Consiliului Uniunii Europene.

În Parlamentul European, în legislatura 2019-2024, cetățenii României sunt reprezentați de 33 de deputați europeni, aleși prin vot direct în urma alegerilor desfășurate la 26 mai 2019. Mandatul din perioada 2019-2024 este cel de-al patrulea pentru europarlamentarii aleși din România și al treilea mandat complet, de 5 ani.

În cadrul instituțiilor comunitare România este reprezentată de: un judecător la Curtea de Justiție a Comunităților Europene - Octavia Spineanu-Matei (7 octombrie 2021-6 octombrie 2027); un judecător la Tribunalul Uniunii Europene - Mirela Stancu (1 septembrie 2019 - 31 august 2022); un membru în Curtea de Conturi - Viorel Ștefan, 15 membri în Comitetul Economic și Social și 15 membri în Comitetul Regiunilor, conform www.mae.ro. De asemenea, Banca Națională a României face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale, iar guvernatorul acesteia participă, ca membru cu drepturi depline, la Consiliul General al Băncii Centrale Europene și la comitetele acesteia.

România a asigurat, pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, în intervalul 1 ianuarie - 30 iunie 2019, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, mandat care a coincis cu încheierea ciclului legislativ și instituțional la nivelul Uniunii Europene pentru că la mijlocul primului semestru al anului 2019 s-au desfășurat alegerile pentru Parlamentul European, fiind consemnat deopotrivă apogeul procesului de reflecție politică asupra viitorului Uniunii reprezentat de Summit-ul desfășurat la Sibiu la 9 mai 2019, urmate de definirea Agendei Strategice a Uniunii pentru 2019-2024 și de procesul de redefinire a conducerii instituțiilor europene, potrivit mae.ro.

Sursa: Agerpres