România· 4 min citire

L'Equipe, varianta soft. Marketingului nu-i place critica

Vox Publica
Scris de Vox Publica Publicat: 18 sept. 2007, 19:03

Cel mai bine vândut ziar din Franța (360.000 tiraj) este atacat cu destule argumente interesante (cam "metafizice" și "etice" pentru amatorii de business și doar business) în Le Monde Diplomatique - un fragment e accesibil și pe net, restul e pe... hîrtie. L'Equipe este taxată pentru epoca scorurilor, exclamațiilor, jurnalismului onomatopeic, toate în detrimentul atitudinii critice față de fenomene îngrijorătoare din sport. Critica nu e iubită de cei care fac marketing, de cei de la etajele superioare, în cazul Equipe. ne trebuie o atitudine pozitivă, relatare, informație brută,

Cel mai bine vândut ziar din Franța (360.000 tiraj) este atacat cu destule argumente interesante (cam "metafizice" și "etice" pentru amatorii de business și doar business) în Le Monde Diplomatique - un fragment e accesibil și pe net, restul e pe... hîrtie. L'Equipe este taxată pentru epoca scorurilor, exclamațiilor, jurnalismului onomatopeic, toate în detrimentul atitudinii critice față de fenomene îngrijorătoare din sport.
Critica nu e iubită de cei care fac marketing, de cei de la etajele superioare, în cazul Equipe. ne trebuie o atitudine pozitivă, relatare, informație brută, pe care s-o vindem și atît. Dar mai ales atitudine constructivă. Cam asta se vinde bine și face afacerea prosperă. LMD citează jurnaliști care s-au ocupat de cazuri grele de dopaj și care pînă la urmă au părăsit ziarul. Fostul redactor șef tehnic de la ziarul cu pricina povestește cum s-a schimbat politica editorială la un moment dat, în 1995, odată cu apariția unui departament de joncțiune între marketing și editorial:

"începînd de atunci, scopul este prezentarea unei actualități strălucitoare, care să nu strice plăcerea cititorului, flatîndu-i în același timp instinctele. Sub conducerea lui Francis Gabet, șeful de la marketing, redactorii șefi au asistat la proiecții de studii, de statistici, de grupuri de cititori de la care au primit un parcurs foarte precis ce le indica subiectele care se cuveneau tratate, modul în care trebuiau tratate și motivele pentru care trebuiau tratate".

Mă rog, ideea e că genul ăsta de jurnalism al performanțelor și al relatărilor cuminți, tiparul stilistic impus de  parteneriatele de tot felul în schimbul exclusivităților au impus o liniște aparentă, profitabilă, dar nocivă etic peste o publicație sportivă celebră.
Să citesc și eu ziarele de sport românești sau presa românească generalistă după aceeași grilă? În segmentul sportiv e clar că onomatopeele domină. Habar n-am cum e mai bine și nu cred că ține doar de strategiile de marketing. Dar e clar că poți fabrica o atmosferă care să alunge orice element incomod dintr-o redacție, acel tip de jurnalist din cauza căruia patronul primește telefoane. Ce rost are, se vor fi gîndit patronii L'Equipe, să privim negativ lumea cînd oamenii nu vor anchete despre dopaj, ci performanțe din ce în ce mai neomenești.
La noi, multe se rezumă la declarații, la găsirea unui titlu bun în urma unei (contra) performanțe, de multe ori același cu titlul concurenței. Iar cînd vrem să scriem despre handbaliste, le pozăm în costume de baie pe o insulă exotică. Nu știu cum e mai bine. Dar spiritul critic e ceva pozitiv - asta ar trebui să se predea serios la școlile de marketing din lumea asta.
Oarecum legate
Și apropo de ce vor cititorii să consume, să cităm de pe NewsIN care rezumă un barometru european despre gusturile mediatice contemporane. E oarecum surprinzatoare aparitia temelor stiintifice in topul preferintelor. Presa romaneasca generalista e inca saraca in asa ceva:

Europenii acordă o atenție deosebită valorii adăugate pe care cercetarea medicală o poate aduce vieții lor zilnice. Ancheta a relevat de asemenea că cetățenii au încredere mai mare în profesiile științifice și medicale când vine vorba de informație despre știință și sănătate și că instituțiile internaționale sunt privite cu mai multă încredere decât cele regionale sau naționale guvernamentale.

Conform studiului, cetățenii europeni sunt interesați în proporție de 71 la sută de cercetările medicale, dar și de știință și tehnologie (60%). Problemele de mediu îi preocupă însă pe 84% dintre respondenți. Europenii sunt interesați mai mult de cercetările medicale decât de știrile internaționale, 70 la sută, și de cele economice și sociale, 68 la sută. Interesul cetățenilor pentru descoperirile medicale crește odată cu vârsta, fiind în proporție de 76 la sută pentru persoanele de peste 55 ani, față de 61 la sută pentru cetățenii cu vârste între 15 și 24 de ani.

 

Distribuie articolul

Urmărește știrile Vox Publica și pe Google News

Mai multe știri din România