"Cum s-a născut această carte? Ce i-a făcut pe cei doi autori să ne propună un asemenea gest cultural? Citind cartea, mi-am spus că ea a apărut din nemulțumirea în fața imposturii celor care, în România, vorbesc în numele capitalismului și al liberalismului. Apărută din această nemulțumire față de impostura care circulă zi de zi în televiziuni, radiouri, în ziare și în discursul partidelor noastre, Reconstrucția dreptei este un manual de capitalism, de liberalism și de democrație. Nu e puțin lucru să faci un manual.
Asta înseamnă că ești capabil să pui la îndemâna
"Cum s-a născut această carte? Ce i-a făcut pe cei doi autori să ne propună un asemenea gest cultural? Citind cartea, mi-am spus că ea a apărut din nemulțumirea în fața imposturii celor care, în România, vorbesc în numele capitalismului și al liberalismului. Apărută din această nemulțumire față de impostura care circulă zi de zi în televiziuni, radiouri, în ziare și în discursul partidelor noastre, Reconstrucția dreptei este un manual de capitalism, de liberalism și de democrație. Nu e puțin lucru să faci un manual. Asta înseamnă că ești capabil să pui la îndemâna celorlalți, într-un limbaj simplu și, în același timp, atractiv, „abc“-ul unui domeniu. Iar domeniul acesta nu e unul oarecare, este domeniul care constituie viața comunitară, este domeniul vieții economice și politice în care trăim cu toții. Dar nu este vorba doar despre un manual. Această carte, care-și propune să explice noțiunile fundamentale ale capitalismului, liberalismului și democrației, este în același timp un mod de a cupla toate aceste probleme teoretice la situația practică în care trăim astăzi cu toții. Este o branșare a doctrinelor economice și politice ale liberalismului la situația actuală a României, dar, mai ales, la posibilitatea unui proiect politic realist, în speță, a unui pas în viitor. Dincolo de limpezimea, amploarea informației și stilul prietenos al expunerii, care o face aptă de a fi citită de către oricine, cartea este, de fapt, un roman de idei. Există un miez dramatic al acestei povești. Și ca să înțelegeți mai bine ce am în minte, am să mă opresc o clipă la sintagma „povara libertății“, pe care autorii o folosesc în mod explicit în mai multe rânduri în carte. Poate vă mai aduceți aminte, în Frații Karamazov există o legendă, numită „Legenda Marelui Inchizitor“, în care Iisus, revenit pe pământ la 1.500 de ani după răstignire, este arestat de Marele Inchizitor într-o piață din Sevilla. Marele Inchizitor îi ține lui Isus un lung discurs în care îi spune, în esență, următorul lucru: „De ce ai venit? Proiectul tău a fost greșit. Ai mizat pe o specie pentru care libertatea părea să fie supremul dar. Ai greșit. Libertatea este pentru ei o povară, nu un dar. Ai greșit, pentru că oamenii de abia așteaptă să vină cineva care să le ia de pe umeri «povara libertății». Oamenii nu au nevoie de «pâinea Cerului», ci de «pâinea pământului»“. Ei bine, această carte este, până la urmă, una despre povara libertății. O carte scrisă de doi oameni de știință umaniști se transformă într-un roman dramatic și metafizic, pentru că în joc este condiția umană cu libertatea ei. Ce facem noi cu libertatea noastră? Capitolul care mi-a plăcut cel mai mult este acela în care sunt expuse tocmai paradoxurile libertății, în speță, faptul că liberalismul, care mizează totul pe libertatea fiecăruia dintre noi prin inițiativă, pe creativitatea individului, termină prin a-și crea premisele propriei lui contestări. Oamenii obosesc ușor când li se pune libertatea în brațe. Asta este, până la urmă, marea problemă pe care o pune în joc liberalismul. Pentru a exploata cum trebuie darul libertății, liberalismul nu poate fi făcut decât de către oameni puternici, care sunt capabili să-și asume deopotrivă victoria și eșecul. Această carte mai este și una despre condiția neparadisiacă a omului, despre felul în care dorim cu toții să câștigăm la jocul vieții. Dar ce e frumos în cazul liberalismului, o doctrină a condițiilor optime pentru crearea de bunuri materiale, este că, de fapt, el sfârșește ca o doctrină a libertății spirituale. Așa cum Marele Inchizitor îi spunea lui Iisus: „ai venit să le dai pâinea Cerului, dar ei au nevoie de pâinea pământului“, splendoarea liberalismului este că el pornește de la pâinea pământului, dar sfârșește pe teritoriul pâinii Cerului. E o creativitate pe care cei doi autori o pun splendid în lumină. Cartea pune, pentru noi toți, o mare problemă. Ea demonstrează, în mod extrem de convingător, că o societate matură, așezată pe temeiurile liberalismului clasic, nu se poate face decât cu oameni care au o anumită cultură politică. Or, marea problemă a României de astăzi, așa cum a fost și problema României de după primul război mondial, este că valorile democrației și comportamentul democratic depășesc gradul de acceptare și înțelegere al populației înseși. Cetățeanul cultivat politic, care este cărămida oricărei societăți civilizate, se pare că lipsește în România de astăzi. Așa încât una dintre marile mele nedumeriri, citind această carte, este: cum arată un proiect pentru România viitoare, care se sprijină pe un cetățean aflat sub nivelul acestui proiect?"