Marea e concesionată. Cu aerul ce facem?

Contractul ăsta cu nişte canadieni care de fapt au o lipitură cu Dinu Patriciu, despre care Călin Popescu Tăriceanu vorbea aseară cu o privire nevinovată, seamănă cu loteria ipistatului din D-ale carnavalului. Poliţistul organizează periodic o loterie. Premiul e o cutie de tabac cu muzică. Şi, ca omul, păstrează şi el un bilet. Unul singur. Potriveala face că de fiecare dată biletul pe care îl păstrează poliţistul e tocmai cel cîştigător. În finalul şederii sale la Palatul Victoria, dl Tăriceanu semnează un contract cu o firmă care se ocupă de căutare de petrol. Asta se întîmplă cînd se cam ştia cum va fi decizia CIJ de la Haga. Şi ce să vezi potriveală? Prietenul Dinu Patriciu are şi el un bilet la loteria asta. I-am concesionat fundul Mării Negre, să-şi trimită scafandrii cu sonda, să orbecăie după petrol! Partea bună ar fi că în afacerea asta a căutării zăcămintelor de petrol şi gaze e băgat şi un om de afaceri român, nu numai fraţii noştri din Austria. Şi, concidenţă ca-n filme,acesta e tocmai amicul Patriciu. Să mai fi stat o tură C. P. Tăriceanu la Palatul Victoria, aflam că după ce a concesionat marea, a dat şi aerul în arendă. Sau te pomeneşti că l-a concesionat şi pe-ăsta pentru 30 de ani şi noi încă n-am aflat!