Citeva chestii fără mare legătură, așa, într-o doară:
Citez din Adevarul: Să fie visu’ realitate
Când îl văd pe Caiac în coșciug
Zbier la cer și-ncep să plâng
Încep să plâng și zbier la cer,
Să vorbesc cu Cel din cer
Să vorbesc cu Dumnezeu
Să spună cu ce-a greșit
Greșeala să i-o găsească
Și apoi să-l pedepsească.
Este melodia dedicată la înmormîntarea lui Caiac de Florin Salam. A ascultat-o toată lumea interlopă în frunte cu Nicu Gheară. Versurile mi-au adus aminte că există fenomenul "narcomelodiilor" în America centrală, acolo unde marii moguli
Citeva chestii fără mare legătură, așa, într-o doară:
Este melodia dedicată la înmormîntarea lui Caiac de Florin Salam. A ascultat-o toată lumea interlopă în frunte cu Nicu Gheară. Versurile mi-au adus aminte că există fenomenul "narcomelodiilor" în America centrală, acolo unde marii moguli ai cocainei comandă unor menestrei de top melodii care să le ducă faima: un soi de necrolog din timpul vieții. Interlopii au showbizul lor, e industria cu cel mai mare succes în Romania. E încă rudimentară, dar o să fie hip-hop curat în cîțiva ani.
Toată lumea vorbește despre cei 50 de ani ai Madonnei și ai lui Michael Jackson. Personal, anul ăsta l-am sărbătorit pe Prince, care face aceeași vîrstă și care a produs o revoluție subtilă, dar decisivă, în lumea rnb-funk-hiphop. V-aș da un link catre Sign o the times, dar omul a imbatrinit si a ordonat stergerea tuturor melodiilor de pe youtube. 50 de ani, deh.
Obama pare deja marcă de răcoritoare. Un președinte care va sta cu degetul pe butonul roșu ar trebui ales cu examene de toate felurile, cel popular fiind doar unul dintre ele. Nu cu un show de nivel continental. Te uiți la McCain și te întorci repede înapoi la Obama, un soi de majoretă cu voce cavernoasă și-ți spui că măcar ăsta din urmă e amuzant.
Who cares. E weekend.
Articol scris in colaborare cu Dragos Stanca
