Norica Magna: ultima probă în competiţia dintre Crin şi Călin

După un ministru al Justiţiei ca micul produs al incubatorului politic deţinut de Relu Fenechiu, liberalii nu puteau coborî ştacheta. Utila Norica a fost, în sfirşit răsplătită. Cu cine altcineva putea defila PNL-ul la Justiţie în urma demisiei urmăribilului Chiuariu decît cu neînduplecata adversară a Monicăi Macovei? Vîrfa de lance a PNL şi a celor 322 împotriva lui Traian Băsescu, cînd cu suspendarea marinarului. Mătuşa inubliabilei nepoate care a suplinit-o cu un vot în Parlament şi n-a păţit nimic, din considerentul că sîngele apă nu se face şi unde a încăput Norica e loc, o dată, şi pentru nepoata ei.

Tot pentru o dată simpatizez şi eu cu strîmbătura din nas a lui Tăriceanu, care n-ar fi voit-o pe Norica, ci tot o Monica Macovei, cu condiţia să nu mai fie Monica Macovei. Premierul a cedat în faţa unei majorităţi peneliste care o doreşte la Justiţie pe Norica, prin personalizarea vorbei că dacă tot e să se aleagă praful, măcar să fim noi între noi, ce să ne mai încurcăm cu independenţi? Dacă mi se permite o anticipare, prin desemnarea Noricăi, Crin Antonescu, cel care a declarat modest că dacă i se va cere va candida la Preşedinţia României e în plin efort de a-i lua faţa lui Tăriceanu în PNL. Şi se pare că a început să i-o ia.