Doi tipi în care am încredere în ce privește explicațiile economice, pentru că sînt naturali și nu par complet contaminați de scorțoșenie "economică": colegul meu Mihai Nicuț, șeful de la Economic, cu care îmi împart zilnic pumni și capete în gură (la figurat), eu în cap cu principii idioate învățate din cărți de capă și spadă și editoriale "prea de stînga" sau prea metaforice din presa economică, el cu lecția bineînvățată predată de sistemul financiar; pe celălalt nu-l cunosc decît din vedere, Dan Suciu de la Money Channel, dar omul îmi place, nu-și lasă
Doi tipi în care am încredere în ce privește explicațiile economice, pentru că sînt naturali și nu par complet contaminați de scorțoșenie "economică": colegul meu Mihai Nicuț, șeful de la Economic, cu care îmi împart zilnic pumni și capete în gură (la figurat), eu în cap cu principii idioate învățate din cărți de capă și spadă și editoriale "prea de stînga" sau prea metaforice din presa economică, el cu lecția bineînvățată predată de sistemul financiar; pe celălalt nu-l cunosc decît din vedere, Dan Suciu de la Money Channel, dar omul îmi place, nu-și lasă locurile comune financiare să-i iasă pe gură necontrolat.
Bun. De cîteva săptămîni am îngrijorări etice (intoxicat de tot felul de utopii despre drepturile consumatorului) și pragmatice (sînt plătitor de rată ca tot omul) legate de abuzurile băncilor din Romania. Au fost abuzive și în vremuri de înflorire. devin și mai abuzive în vremuri de criză.
Ei bine, și Suciu și Nicuț îmi tot vin cu fraza asta, unul la televizor, altul în ședința de redacție: ai avut un contract și asta e, de ce l-ai semnat?
E ultrasimplist. Contractul ăla era mai mult un soi de șantaj. Am mai ascris despre contractele alea care comit abuzuri neadmise în UE. Ce însemna să spui "nu" unui contract? să începi iar o aventură cu sacoșa de acte la altă bancă, iar la sfîrșit să dai peste un contract asemănător în care să ți se spună că modificăm dobînda cum vrem și, în general, facem ce vrem cu tine.
De ce am mai luat credit? Asta e o întrebare pe care o pot continua cam așa: de ce să vreau o mașină, o casă? de ce să mă împrumut? de ce nu m-am născut din părinți bogați? etc. Intrebarea "De ce ai semnat contractul?", e un soi de recunoaștere cinică a nedreptății acelor contracte și a prostiei romanești în masă. Nu există scuze pentru prostie, dar n-ar trebui să existe scuze nici pentru abuz. Cu alte cuvinte Suciu, Nicuț și alți pricepuți care vorbesc calm despre puterea contractelor cu bancile, vă îndemn să începeți altfel decît ca niște roboți - comentariul economic începe să aibă dimensiune etică în mai toată lumea bună a presei financiare. Ar trebui să vă bucurați de asta.
Mama și Bancpost
Bancpost, de exemplu, își anunță clienții că e criză și că de aia le crește rata cu vreo 10-15% de la o luna la alta. Și îi avertizează că, îndată ce trece criza, scade rata la loc. Niște imbecili cinici... Aș vrea să-l văd pe ăla care a redactat comunicatul pe care l-a primit mama acasă ieri:
"Datorită schimbărilor semnificative înregistrate în ultima perioada pe piața financiară internațională, cu influențe importante asupra costurilor de finanțare, Bancpost este obligată să ajusteze tarifarea portofoliului de credite în consecințe". Ăsta nu doar vorbește lemn, dar mai și folosește "datorită" în loc de "din cauza". Un penibil. Mama probabil va lua hîrtia și va plăti cuminte rata. Îi sfătuiesc pe cei de la bancă s-o întrebe cum se scrie corect un comunicat. Este o învățătoare foarte iubită și pricepută, îi poate explica chiar și unuia de la Bancpost de ce nu e bine să folosești "datorită" în context de criză.
Articol scris in colaborare cu Dragos Stanca
