Patriarhul Daniel: vocea ratiunii

Pentru prima data de cand diversi calugari si inalti prelati au dat in clocot de grija pasapoartelor biometrice, am vazut o atitudine rationala. Pe 28 ianuarie, Patriarhul Daniela trimis urmatoarea scrisoare ministrului de interne.  Calculata, extrem de corecta dpdv politic  (dar si religios), scrisoarea are ca punct forte urmatoarea afirmatie: daca in datele stocate pe cipul din pasaport se afla si cele referitoare la religia titularului, atunci e o problema de care BOR trebuie sa se intereseze. Daca nu, nu. Iar Sfantul Sinod i-a criticat apoi pe calugarii ce au raspandit panica in populatie...
Nr. 638/ 28 ian.2009
Domniei Sale,
Domnului Liviu DRAGNEA
Ministrul Administrației și Internelor
DOMNULE MINISTRU,
Întrucât în ultimele zile s-au exprimat multe opinii confuze și contradictorii cu privire la noile pașapoarte electronice care integrează date biometrice, pe fondul lipsei unei reale dezbateri publice anterioare intrării în vigoare a prevederilor legale care reglementează acest domeniu, Ne adresăm Domniei Voastre pentru a solicita o serie de precizări.
Cunoaștem că, urmare aderării României la Uniunea Europeană, reglementările cu caracter normativ existente în spațiu european au devenit obligatorii și direct aplicabile în România. Astfel, Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului privind standardele pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documentele de călătorie emise de statele membre și Decizia Comisiei nr. C(2005)409 pentru stabilirea specificațiilor tehnice aferente dispozitivelor de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documente de călătorie emise de state membre sunt parte a dreptului intern, începând cu data de 1 ianuarie 2007, iar statul român are obligația să ia măsuri pentru aplicarea dispozițiilor acestora în termenele stabilite cu acordul Comisiei Europene.
În preambulul Regulamentului (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului este precizat că scopul inserării elementelor de identificare biometrică este acela de a proteja documentele de călătorie împotriva falsificării și pentru a stabili o corelație fiabilă între deținătorul legal al documentului și documentul respectiv.
Regulamentul specifică datele biometrice care urmează a fi inserate în noile pașapoarte, iar acestea constau, obligatoriu, în fotografia facială și amprentele digitale, o eventuală suplimentare a acestora fiind la aprecierea statelor membre.
1. Având în vedere cele de mai sus, considerăm că aceste prevederi au fost implementate în România în mod amplificat și excesiv care a trezit reacții în societate, mai ales că nu a existat o dezbatere publică și nici consultarea instituțiilor cu larg impact social, inclusiv a Bisericii.
Astfel, articolul 1 alin. 3 al Regulamentului precizează că prevederile sale nu se aplică și cărților de identitate emise de statele membre resortisanților lor sau pașapoartelor și documentelor de călătorie temporare cu o valabilitate de 12 luni sau mai puțin. Cu toate acestea, în România se eliberează deja carnete de conducere ce conțin date biometrice și există indicii despre extinderea acestui sistem și la cărțile de identitate.
Iar în ceea ce privește datele personale care se pot stoca, prevederile legale românești sunt mai extinse decât cele europene. Definiția dată prin Hotărârea Guvernului nr. 557/2006, modificată și completată, datelor biometrice (art. 2 lit. b) extinde fără nici un fel de explicații sfera informațiilor care pot fi stocate, făcând referire la: „imaginea facială, impresiunea digitală, precum și orice alte date ale persoanei care pot fi introduse în mediul de stocare electronică.”
O serie de nelămuriri din punct de vedere legal ridică și menționarea CNP-ului pe pașaport, alt element a cărui prezență nu este solicitată de către Regulament, ci intră în conflict cu prevederi europene referitoare la protecția datelor cu caracter personal.
Considerăm că, în situația în care nu există în acest sens o obligație expresă decurgând din calitatea de membru al Uniunii Europene, trebuie evitate orice cerințe
suplimentare în domeniul atât de delicat al prelucrării datelor privitoare la persoana umană.
2. Pe de altă parte, Vă solicităm să precizați dacă și în ce măsură următoarele prevederi legale care privesc și domeniul vieții religioase vor fi afectate de introducerea noilor pașapoarte electronice.
Astfel, art. 5 alin.5 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor stabilește că „este interzisă prelucrarea datelor cu caracter personal legate de convingerile religioase sau de apartenența la culte, cu excepția desfășurării lucrărilor de recensământ național aprobat prin lege sau în situația în care persoana vizată și-a dat, în mod expres, consimțământul pentru aceasta”, iar Hotărârea Guvernului nr. 978/2006 asigură celui care solicită eliberarea unui pașaport dreptul ca „fotografia să poată fi realizată cu capul acoperit, din motive religioase.”
3. În momentul de față Biserica Ortodoxă Română este preocupată în ce măsură stocarea informațiilor despre persoană prin intermediul pașapoartelor biometrice aduce atingere libertății și demnității persoanei, vieții intime, familiale și private. Această îngrijorare se datorează și lipsei de transparență din partea instituțiilor statului român cu privire la categoriile de date stocate și absenței unei dezbateri publice prealabile introducerii acestui nou tip de pașapoarte.
Sperăm că lămuririle pe care le veți da vor asigura clerul, monahii și credincioșii mireni ai Bisericii Ortodoxe Române că drepturile lor cetățenești, libertatea și demnitatea persoanei sunt pe deplin respectate.
Cu stimă și binecuvântare,
† DANIEL
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE