PERICOL. TikTok îi face pe tineri să creadă că Putin este ”un lider puternic”

Declinul educației mondiale din cauza exploziei necontrolate a noilor tehnologii își pune amprenta inclusiv în vremuri de iminent război. Sociologii arată că pervertirea informației ajută liderii autocrați, în detrimentul democrației și implicit al tinerilor.

"Observăm cum evenimentele din ultimul trimestru, exacerbarea mediatică a probabilității unei intervenții militare ruse în Ucraina, precum și răspunsul ceva mai articulat al unor membri NATO (Franța, Marea Britanie și Statele Unite) la aceasta prin declarații de sprijin și furnizarea de echipamente militare către Ucraina au determinat creșterea indicilor de încredere la nivel societal atât în Vest, cât și în NATO. De asemenea, apariția unei armate europene pare că are mai mult sens, pe fondul aceleiași nevoi de securitate din partea unei autorități cât mai omnipotente, pe fondul crizei evidențiate în media. Aceleași motive emoționale stau la baza recuperării procentelor pierdute în cazul președintelui Joe Biden. În cazul președintelui Putin, pare că acesta și-a consolidat imaginea de lider puternic, preponderent în rândul populației tinere, sensibile la canalele social media alternative precum Tik Tok", afirmă Dan Andronache, vicepreședinte True Story Project (TSP), citat de Agerpres.

Peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina, potrivit unui sondaj INSCOP Research.

Întrebați dacă NATO va apăra sau nu România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina, 70,3% dintre români au răspuns afirmativ, în timp ce 20,3% au răspuns negativ, iar 9,4% nu știu sau nu au răspuns.

Cu privire la apartenența la NATO, 76,2% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din Alianța Nord-Atlantică, în timp ce 18,7% susțin contrariul. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,1%.

Cercetarea sociologică mai relevă că 74,7% dintre cei intervievați (față de 68,1% - în septembrie 2021, 73,8% - în iunie 2021 și 75,4% - în martie 2021) își exprimă acordul față de afirmația "existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe", 20,6% își exprimă dezacordul (față de 24,9% - în septembrie 2021, 20,3% - în iunie 2021 și 20% - în martie 2021), iar 4,7% nu știu sau nu au răspuns la această întrebare.

De asemenea, 72,6% dintre respondenți consideră că Uniunea Europeană ar trebui să înființeze propria armată pentru apărarea statelor membre, 20,8% cred contrariul, iar 6,5% nu știu sau nu au răspuns.

În opinia a 77% dintre intervievați, Vestul (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către Est (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%.

În viitor, Europa și Occidentul vor fi mai puternici în opinia a 63,9% dintre respondenți, în timp ce 27% cred contrariul, iar 9,1% nu știu sau nu au răspuns.

Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% față de 47,1% - în septembrie 2021, 59,3% - în iunie 2021 și 49,4% - în martie 2021). 55,9% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 42,5% - în septembrie 2021, 55% - în iunie 2021 și 51,6% - în martie 2021) și 51,8% au încredere multă și foarte multă în Germania (față de 45,8% - în septembrie 2021, 49,2% - în iunie 2021 și 57,6% - în martie 2021). Dintre cei intervievați, 50% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 40,3% - în septembrie 2021, 47,8% - în iunie 2021 și 47,2% - în martie 2021). Franța beneficiază de încredere multă și foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenți. Încrederea în Rusia și China se situează sub 20%. Astfel, 18% dintre români declară că au încredere în Rusia (față de 16,2% - în septembrie 2021, 17,9% - în iunie 2021 și 16% - în martie 2021) și 17,2% în China (față de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% - în iunie 2021 și 19% - în martie 2021).

Conform sondajului, 34,4% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în președintele SUA, Joe Biden, 33,1% - în președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, 24,8% - în președintele Franței, Emanuel Macron, 23,3% - în președintele Rusiei, Vladimir Putin, iar 19,3% în premierul Ungariei, Viktor Orban.

Remus Ștefureac, președinte al Strategic Thinking Group, arată că riscurile de securitate determinate de perspectiva unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei au determinat o creștere a încrederii în NATO și Uniunea Europeană, comparativ cu situația de la finalul anului trecut.

"Încheierea crizei politice din România pare să fi contribuit la îmbunătățirea percepției asupra reperelor esențiale ale lumii euroatlantice în condițiile în care certurile politice de la finalul anului trecut au afectat grav încrederea în toate reperele interne și externe care inspirau în mod obișnuit încredere", mai spune Ștefureac.

Sondajul de opinie "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false" - ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group, în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.