Pițurcă n-ar fi trebuit să-l lase pe Mutu să bată penaltyul. Altfel, în meciul cu Italia, acest antrenor care cu ani în urmă a fost izgonit de la națională de Hagi și de Gică Popescu a susținut un strălucit doctorat fotbalistic. Artistul barbutului și omul ieșirilor necontrolate care își bloca jucătorii pe vremea cînd antrena Steaua a devenit în această seară unul dintre cei interesanți antrenori din lume. Iertați-mă că mă autocitez, dar o fac și pentru că Pițurcă a reușit să metamorfozeze jocul echipei în această seară. Cu cîteva zile înainte
Pițurcă n-ar fi trebuit să-l lase pe Mutu să bată penaltyul. Altfel, în meciul cu Italia, acest antrenor care cu ani în urmă a fost izgonit de la națională de Hagi și de Gică Popescu a susținut un strălucit doctorat fotbalistic. Artistul barbutului și omul ieșirilor necontrolate care își bloca jucătorii pe vremea cînd antrena Steaua a devenit în această seară unul dintre cei interesanți antrenori din lume. Iertați-mă că mă autocitez, dar o fac și pentru că Pițurcă a reușit să metamorfozeze jocul echipei în această seară. Cu cîteva zile înainte am scris pe blog:
„În fața disperării lui Donadoni care își va trimite echipa la atac, marele antidot ar fi o atitudine ofensivă, care să speculeze din primele minute probabila așezare avansată în teren a italienilor. Dacă Pițurcă va merge tot la un joc defensiv, de uzură, cu faza de atac construită fără mare convingere, mai mult ca să treacă timpul cu mingea în terenul adversarilor, mai devreme sau mai tîrziu italienii vor da un gol, fiindcă ei știu să desfacă apărări aglomerate. Mai intervine aici o întrebare: Mutu și Chivu, care joacă în Italia, vor fi atît de motivați de Pițurcă, încît să uite că după CE vor da ochii tot cu suporterii italieni la echipele lor de club?”
Acum, după meci, să recunoaștem totuși două lucruri mai puțin convenabile, dar esențiale. 1.Arbitrul le-a anulat italienilor un gol valabil în prima repriză. 2. La faza care a dus la lovitura de la 11 metri, patru arbitri din cinci, n-ar fi dat nimic. Nu spun că arbitrul a fluierat pentru noi, Dar o dată a greșit în favoarea noastră, iar a doua oară mai mult ne-a dat penaltyul decît a fost obligat să ni-l acorde. Și ajungem la ratarea lui Mutu. Obosit, hingherit și de gîndul celor 12 milioane de dolari pe care trebuie să le plătească la Chelsea, plus gîndul că se va întoarce în Italia după Campionatul Europen, Mutu nu trage nici pe centrul porții, nici lîngă bară. A fost o lovitură de tip nici, nici, pe care Buffon a respins-o după un plonjon scurt. Ceea ce poate părea bizar la un asemenea meci. În loc să se arunce pentru a acoperi cît mai mult din „colțul” pe care l-a bănuit, Buffon îl simte pe Mutu, plonjează scurt și își trimite o mîna înapoi, cu care parează mingea. Dacă Mutu ar fi șutat pe centrul porții, ar fi fost gol. Or în acea fracțiune decisivă în care piciorul devine mai inteligent decît mintea, dreptul lui Mutu mi s-a părut indecis. Nici pe colț, nici pe centru. Adică o minge pe care o poate respinge și un portar mai puțin titrat decît Buffon. Dacă Pițurcă ar fi avut curajul să-l trimită la penalty pe Raț în locul lui Mutu, poate că am fi profitat pînă la capăt de inspirația lui Pițurcă și de conjuncție a astrelor care voiau să ne califice mai departe. Așa, avem două puncte , cu care stăm la coada jocului rezultatelor.Dar oricum, meciul cu Italia m-a făcut să accept că Pițurcă e un antrenor extraordinar, al cărui ghinion începe să meargă în favoarea lui.
