România· 2 min citire

Promisiuni estice. Ce avem de spus literar noi, ăștia din zonă

Vox Publica
Scris de Vox Publica Publicat: 29 oct. 2008, 10:11

Un eveniment tare la Clubul Țăranului în București, Festivalul International de Literatură. Cîteva zile în care se vor întîlni scriitori străini cu scriitori romani și vor discuta despre Est, despre literatura de aici, despre cum vad ei, ungurii sau irlandezii și cum vedem noi realitățile estice. Sînt multe nume bune de afară în următoarele trei seri. Dacă nu ajungeți, citiți-le cărțile. Pentru că în seara asta ajung și eu la una dintre discuții, o să-mi pun aici cîteva din chestiile la care m-am gîndit, fără să știu exact încotro va merge abordarea temei (titlul

Un eveniment tare la Clubul Țăranului în București, Festivalul International de Literatură. Cîteva zile în care se vor întîlni scriitori străini cu scriitori romani și vor discuta despre Est, despre literatura de aici, despre cum vad ei, ungurii sau irlandezii și cum vedem noi realitățile estice. Sînt multe nume bune de afară în următoarele trei seri. Dacă nu ajungeți, citiți-le cărțile.
Pentru că în seara asta ajung și eu la una dintre discuții, o să-mi pun aici cîteva din chestiile la care m-am gîndit, fără să știu exact încotro va merge abordarea temei (titlul e ultrageneros, Eastern promises):

  • Imi place formularea "Our private wars" - ei bine, războiul meu privat e să rezist în pielea unui burghez calm, liniștit și moderat critic, amator de cărți și virusat de scris. Cei care mai fac asta știu că nu-i ușor. Și nu doar din dificultăți de supraviețuire. Ci pentru simplul fapt că, pe de o parte sufocă primitivismul revenirii capitaliste a Romaniei; de cealaltă parte, pofta de scris e anihilată de un gust prăfuit pentru elită și o blocare idioată în discuții despre genuri, valori, complexe...

  • Cum ne vindem Estul? Probabil cel mai important ar fi să ieșim din bucla plînsului de milă și din nebunia "specificului local". Mai mult orgoliu, mai mult individualism.

  • Se vor citi bucăți din literatura invitatului Philip Ó Ceallaigh, irlandezul care a locuit și a scris în Romania. L-am citit și am depistat exact evadarea din sfera pateticului: e relatată calm și sec mizeria sau măreția. În unele proze nici nu pomenește exact locul în care se află personajele. Moartea, dragostea, mizeria nu au nevoie de longitudine și latitudine.

  • Romania nu are nevoie de emfaza asa cum n+are nevoie de umilinta. E un loc intens violentat și violat. Cititorii au nevoie de empatie de discursuri patetice sincere, de defulare socială, nu de floricele stilistice.

O să revin zilele astea cu updateuri, în funcție de ce aud mai interesant, în funcție de ce mă va enerva sau entuziasma.

Articol scris in colaborare cu Dragos Stanca

Distribuie articolul

Urmărește știrile Vox Publica și pe Google News

Mai multe știri din România