”Ranga” lui Drulă lucrează tot mai bine. Ministrul care nu tace, face și nu dă la pace

Când autoritățile locale au început operațiunea de intrare în legalitate pe spațiile comerciale de la Metrou, întreprinzătorii, dar mai ales opozanții politici l-au acuzat pe Cătălin Drulă că guvernează ”cu ranga”.

Era o aluzie directă la demolarea spațiilor aflate în ilegalitate, care confereau oricum transportului subteran din Capitală imaginea unică în Europa de bazar suburban.

Între timp, curățenia a continuat, iar planul ministrului a început să dea roade. Și nu doar la Metrou, pe întreg sectorul păstorit de ministrul Transporturilor.

Cătălin Drulă nu s-a rezumat doar la ”rangă” demolatoare fizic, ci și la mesaje dure și plângeri penale. care au fost privite drept ”pâră” și ”vânătoare de vrăjitoare” politică.

Era însă partea anticorupție a planului, menită să scoată la lumină afacerile murdare ale trecutului, care au costat românii sume imense risipite și milioane bune drenate în buzunarele baronilor. - una dintre cauzele majore ale înapoierii din România în materie de transporturi.

Stop tranzacțiilor cu sinecure politice!

Mai mult, tot Drulă a anunțat o schimbare majoră în planul numirilor pe funcții politice.

Astfel, ministrul Transporturilor a declarat, pentru G4Media.ro, că le-a transmis reprezentanților partidelor politice că ”numirile în mandatul meu se fac exclusiv conform legii și pe criterii de profesionalism”, după ce procurorii DNA au înregistrat chiar în biroul ministrului doi liberali care încercau să-l convingă să țină în funcție un director din Galați.

Deputatul PNL George Stângă și președintele Consiliului Județean Prahova, Iulian Dumitrescu, au fost înregistrați, la jumătatea lunii iunie, în timp ce îi cereau ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, să îi păstreze în funcție pe șefii Asociației Române de Salvare a Vieților Omenești pe Mare și Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați, se arată în propunerea de arestare preventivă transmisă de procurorii DNA Tribunalului Constanța.

Intervenția celor doi liberali ar fi avut loc la rugămintea liderului PNL Constanța, Bogdan Huțucă, dar și pentru ca deputatul Stângă să demonstreze că are influență politică și pentru ca să câștige astfel conducerea PNL Galați.

60% din fondurile alocate pentru 2021 au fost deja cheltuite

Dar esența mandatului de la Ministerul Transportului nu este doar lupta cu răul trecutului sau cu caracatița corupției politice, ci și reconstrucția eficace a infrastructurii României.

Aici, terenul e încă ”virgin” (România e codașa Europei în materie de kilometri de autostradă, iar Bucureștiul este singura capitală europeană fără autostradă), dar lucrurile au început să se miște.

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, anunță acum că fondurile alocate întreținerii infrastructurii rutiere în primele șase luni ale anului au fost cheltuite, ba chiar s-a depășit plafonul, fiind folosite 60% din fondurile totale alocate pentru acest an.

”Peste 100% absorbție din fondurile de întreținere a infrastructurii rutiere, pentru primele 6 luni din 2021. Compania de drumuri a folosit 60% din totalul fondurilor alocate pe anul 2021 pentru întreținerea infrastructurii rutiere, doar în primele 6 luni ale anului. Astfel, din cele 617 milioane alocate de la bugetul de stat, CNAIR a utilizat din ianuarie până în iunie, inclusiv, 373 de milioane, în condițiile unui prim semestru din 2021 extrem de ploios, care a temperat ritmul asfaltărilor”, a scris, joi, pe Facebook, Cătălin Drulă.

Ministrul a precizat continuarea reparațiilor și că va cere suplimentarea fondurilor.

”Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri vor și pot să facă mai mult. O parte importantă din lucrările de întreținere o constituie covoarele asfaltice. Așadar, CNAIR a folosit 178 de milioane de lei în acest scop, adică 107% din fondurile alocate în prima jumătate a lui 2021 pentru această categorie. Mai bine de 520 de km de drumuri au fost deja asfaltați, din totalul de peste o mie prevăzuți pentru anul acesta. Întreținerea infrastructurii rutiere este la fel de importantă precum construirea de noi drumuri și autostrăzi. Dacă nu păstrăm în stare bună ce avem, va trebui să plătim asta cu vârf și îndesat pe viitor. Pe scurt, ideea e simplă: întreținem acum ca să nu reabilităm la anul”, a mai scris Drulă.

Acesta a precizat că, deși există în 2021 cu 10% mai mulți bani față de anul trecut pentru întreținerea drumurilor, necesarul pentru repararea celor peste 9.000 de km cu durata de viață depășită ar fi de 12 miliarde de lei.

”De aceea, mă voi lupta în continuare să obțin alocări cât mai mari pentru lucrările de întreținere a infrastructurii rutiere”, a mai anunțat ministrul.

Doar 4 proiecte mari, dar bune, pentru autostrăzi

Altă direcție de mari schimbări: Cătălin Drulă a mai anunțat și că domeniul transporturi din PNRR a fost simplificat. ”Avem patru proiecte mari privind autostrăzile care au fost propuse partenerilor europeni”, a declarat ministrul.

Astfel, spre aprobare va fi trimisă autostrada A7, sectorul Ploiești-Pașcani prin Buzău și Bacău. Acesta are peste 300 de kilometri și, iar la proiect se lucrează de aproximativ doi ani. Viitoarea autostrada va avea perdele forestiere și stații electrice, a explicat Drulă, la TVR.

Al doilea proiect este A3, între Nădășelu și poarta Sălajului. Pe teren se lucrează deja, iar sectorul are cel mult 60 de kilometri și leagă județele Cluj și Sălaj.

Al treilea proiect este pe A1 Deva – Lugoj, sectorul lipsă dintre Sibiu și Nădlac în lungime de 9 kilometri.

Ultimul proiect din PNRR este pe A8 Autostrada Unirii. Este vorba despre sectoarele din capătele șoselei din Tg. Mureș și Tg.Neamț. În acest caz documentația este aproape gata, a anunțat Cătălin Drulă.

În total, prin PNRR ar putea fi realizați aproximativ 450 de kilometri de autostradă.