Repartitoarele de costuri - obiectul unor campanii de dezinformare

Am primit spre publicare documentul de mai jos cu privire adevărul despre repartitoarele de costuri pentru energia termică. In text acestea se regasesc sub denumirea de “repartitoare”. Materialul deși a fost scris în septembrie 2008 este la fel de actual și în 2021 având în vedere că logica de abordare a problemei repartitoarelor de costuri a rămas aceeași, ba chiar a regresat. În 2008 materialul a fost trimis pe e-mail mai multor redacții din presa scrisă și televiziuni, dar atunci adevarul nu a fost un subiect de interes. Poate că adevărul despre repartitoarele de costuri pentru energia termică va deveni un subiect de interes de acum încolo.
Este important de precizat că între timp au apărut repartitoarele cu citire prin radio, care NU pot fi fentate de către utilizatori, pentru că și acest aspect i-a determinat pe mulți sa renunțe la repartitoare. Cei care au repartitoare cu citire prin radio semnalează că în cazul plății în sistemul paușal au avut vecini care și-au montat mai multe calorifere pe care nu le-au declarat și despre care au aflat întâmplător. Pentru că prejudiciul era greu de recuperat oamenii și-au montat repartitoare cu citire prin radio.

Nota autorului documentului: Fiind de dată foarte veche e-mailul original a fost șters din baza de date și este posibil ca materialul să fi suferit între timp câteva foarte mici modificări de formă sau de exprimare, dar nu de substanță.
...
Repartitoarele de costuri - obiectul unor campanii de dezinformare

I. Repartitoarele – o necesitate

În condițiile unor resurse energetice epuizabile la nivel global, valoarea ridicată și în continuă creștere a prețului energiei termice impune realizarea unui consum rațional, cu efecte imediate de reducere a cheltuielilor pentru energia termică ce trebuie suportate de populație și desigur, implicit, ca singură posibilitate de scădere a presiunii asupra bugetului de stat și a bugetelor locale, realizată de importurile de energie sau diferite forme de protecție socială cum sunt subvențiile la energia termică. Când vorbim de consum rațional avem în vedere exclusiv reducerea la minim a risipei, atât la nivel colectiv prin reabilitarea termică a blocului, dar și la nivel individual, de apartament, prin contorizare.

Cel mai eficient instrument, la dispoziția consumatorului, care permite acestuia să aibă controlul asupra consumului propriu de energie termică pentru încălzire este robinetul termostatic. Dar ce consumator ar fi de acord ca el să reducă risipa, dar să plătească la fel ca ceilalți locatari? Ar trebui ca economia realizată să fie cuantificată, să fie determinat consumul individual, iar plata energiei să fie în raport cu acest consum. Pentru aceasta este necesar repartitorul electronic cu doi senzori de temperatură, ale cărui înregistrări reprezintă integrala în funcție de timp a diferenței dintre temperatura suprafeței corpului de încălzire și temperatura camerei. Nu măsoară direct consumul de energie termică, deci nu este un contor de energie termică, însă cu ajutorul înregistrărilor sale se poate determina consumul individual, într-o marjă acceptabilă, în raport cu consumul total măsurat la branșament cu un contor general de energie termică.

Această soluție de contorizare cu repartitoare și nu cu contoare individuale este impusă de caracteristicile constructive ale majorității covârșitoare a imobilelor din România, respectiv distribuția verticală a instalațiilor de încălzire. Numai în cazul existenței inițiale a distribuției orizontale, unde ar fi necesară montarea unui singur contor de apartament, s-ar putea justifica o soluție de montare a contoarelor individuale de energie termică, chiar în condițiile unui cost mai mare al echipamentului.

Din păcate, confuzia repartitor-contor este factorul care face mai dificilă pentru consumatori înțelegerea principiilor de repartizare a costurilor, reprezentând astfel un bun suport pentru cei interesați să desființeze această soluție.

Referitor la utilitatea repartitoarelor, într-un material editat de Ministerul Economiei și Comerțului, cu privire la Proiectul PHARE RO 0108.04 - Îmbunătățirea eficienței energetice în sistemele cu încălzire centralizată, proiect care a fost implementat în 5 orașe din România (București, Făgăraș, Oltenița, Pașcani, Ploiești), pentru 15.400 de apartamente, se menționează: „Scopul proiectului a fost acela de a demonstra că se pot obține economii de energie prin implementarea unor măsuri de eficiență energetică. Prin instalarea de robinete termostatatice și repartitoare de costuri, se creează condițiile tehnice pentru facturarea individuală a consumurilor la nivel de apartament. Astfel locatarii vor avea posibilitatea de a-și controla consumul de energie termică și de a plăti consumul efectiv.”, iar la capitolul Rezultate concluzia este: „S-a observat că o reducere a temperaturii camerei cu 1°C conduce la economii suplimentare de 5-7 %. ”... „Ca o notă finală, se poate afirma că economiile înregistrate pot fi considerate ca o confirmare a faptului că echipamentele specificate în cadrul proiectului sunt instalate și funcționează în mod corespunzător, că dau posibilitatea proprietarilor să economisească energie termică și să-și reducă costurile.”

II. Repartitoarele – obiectul unor campanii de dezinformare a populației

Scopul campaniilor de dezinformare este posibil sa fie dat de interese de natură comercială din domeniul distribuției de gaz și al centralelor termice de apartament, sub acoperirea unor voci aparent neinteresate, aparent în folosul asociațiilor.

Deși este binecunoscut în mediile de profil că centralele termice de apartament reprezintă o soluție de încălzire mult mai costisitoare față de sistemul centralizat de alimentare cu energie termică care este de departe cel mai rentabil, recunoscut și utilizat pretutindeni, în România centralele termice de apartament au apărut ca o alternativă la sistemul centralizat, într-o perioadă în care avantajele de moment (independența energetică, posibilitatea de a consuma în funcție de gradul de confort sau pe măsura disponibilităților financiare ale consumatorului) păreau a fi mai importante decât dezavantajele pe termen lung (dependența de un singur combustibil și de fluctuațiile de preț ale acestuia, risc ridicat de accidente, poluarea locală a mediului).

Între timp, dezavantajele au devenit evidente. Având în vedere că prețul gazului este în continuă creștere, nu numai că nu se pot realiza economii, dar nici investiția nu se amortizează. Centralele de apartament au fost și cauza unor accidente cu consecințe din cele mai grave, iar acest risc este cu atât mai mare cu cât vor fi mai multe centrale într-un bloc. Poluarea este de asemenea un subiect cât se poate de actual, iar eventuale taxe de poluare pot fi luate în considerare. Cât despre posibilitățile financiare ale majorității populației, pentru o astfel de investiție...

Totodată, dintre puținele avantaje ale centralelor de apartament, posibilitatea de a consuma în funcție de gradul de confort sau pe măsura disponibilităților financiare ale consumatorului și-a pierdut valoarea prin adoptarea sistemului de contorizare la nivel de condominiu și contorizarea individuală cu repartitoare. În aceste condiții, chiar și cel mai puțin performant sistem centralizat, cu un preț mare al gigacaloriei, (situație în care se află multe din orașele noastre), a devenit mai rentabil pentru consumatori decât centrala termică de apartament.

Or, în fața acestor realități, cei interesați au întreprins o amplă acțiune de dezinformare, atacând cu toate resursele repartitoarele – aparate utilizate pe scară largă, de zeci de ani, în numeroase țări. De observat că, atât pentru a masca adevăratele interese, dar și pentru a nu cădea în ridicol, purtătorii de mesaj nu susțin viabilitatea centralelor termice de apartament, limitându-se numai la a spune că repartitoarele nu sunt bune, adică în România nu este bun ce este bun în restul Europei. Atât. Simulează că ar avea argumente, speculând unele deficiențe de sistem, îmbracând în haina unor realități afirmații ce nu pot fi susținute logic, care deși sunt din planuri diferite (unul referitor la pierderile sistemului și celălalt referitor la blocuri contorizate cu repartitoare), sunt alăturate forțat.

II.1. În România nu este bun ce este bun în restul Europei
Deseori am auzit alăturate afirmații de genul: suntem furați, plătim toate pierderile sistemului; în blocuri cu repartitoare există apartamente cu consumuri foarte mari.

- Pierderile din sistem sunt o realitate, dar asociației nu i se facturează pierderile ci consumul real, adică exact numărul de gigacalorii înregistrat de contorul de energie termică de la branșamentul blocului. Desigur, pierderile din rețea se regăsesc undeva în costul gigacaloriei, dar independent de existența sau inexistența repartitoarelor, iar blocurile contorizate la nivel de apartament cu repartitoare au avantajul că, fără excepție, au la branșament un consum mai mic decât anterior contorizării.

- Există apartamente cu consumuri foarte mari, în blocuri cu repartitoare.

Faptul că toate asociațiile cu repartitoare, au avut un consum mai mic de energie termică decât consumul realizat anterior contorizării, este dovada incontestabilă că, după contorizare, majoritatea locatarilor a avut un consum individual mai mic. Însă această majoritate este tăcută. Pe de altă parte, sunt și situații care generează nemulțumiri individuale relativ la situația anterioară contorizării, în sensul că există și un foarte mic număr de utilizatori care reclamă faptul că li s-a repartizat un consum mai mare decât înainte de contorizare. De fapt, consumul repartizat înainte de contorizare (în funcție de suprafața utilă a apartamentului) nu era consumul real. Deci, nu consumul repartizat după contorizare este mai mare, ci consumul repartizat înainte de contorizare era mai mic decât cel real. Exemplu: Anterior contorizării, utilizatorul a mărit puterea instalației individuale de încălzire față de puterea instalată inițial de constructor, realizând un consum suplimentar față de apartamentele similare care nu și-au modificat instalația, dar nu a plătit acest consum. Până în momentul modificării instalației, repartizarea în funcție de suprafața utilă a apartamentului era cât de cât echitabilă deoarece exista o relație strânsă între puterea instalată constructiv și suprafața utilă, dar după modificarea instalației, această repartizare în funcție de suprafața utilă nu a evidențiat consumul suplimentar realizat prin mărirea puterii instalației, acesta fiind practic repartizat tuturor locatarilor. Or, după contorizare, consumul respectiv va fi fost repartizat numai celui care l-a realizat și astfel consumul repartizat după contorizare a fost cel corect, iar la o putere instalată mai mare decât necesar, în condițiile reglării robinetelor la treapta maximă de temperatură, consumul este, firește, mai mare. Așadar, prin contorizare a rezultat, în cazuri izolate, un dezavantaj individual relativ, în raport cu situația anterioară contorizării, dar s-a stabilit o situație corectă, echitabilă colectiv.

Astfel, fondul unui subiect de mare sensibilitate, în condițiile unor adevăruri spuse parțial, alături de nemulțumiri foarte vocale, deși total nejustificate, au devenit mediul perfect al manipulării, având ca țintă repartitoarele.

II.2. Atitudine iresponsabilă, politicianistă și fără orizont a autorităților; Specialiștii au fost acuzați că ar fi plătiți de societăți care montează și exploatează aceste echipamente
Deși specialiști ai autorităților statului, funcționari publici, înțelegeau că este o dezinformare a populației, reacția a fost disproporționată în raport cu frecvența, natura și înverșunarea atacurilor. De ce? Pentru că acești specialiști au fost acuzați că ar fi plătiți de societăți care montează și exploatează aceste echipamente. În contextul în care corupția este o realitate a societății românești, orice intervenție fermă, chiar dacă era în sprijinul adevărului, ar fi fost suspectă. Nu avem cunoștință ca aceste acuzații să fi fost verificate, să fie cerute probe, să fie confirmate sau infirmate de organele competente și nici cei acuzați nu au făcut demersuri pentru a-i pedepsi pe eventualii calomniatori. Într-un alt plan, pe linie ierarhică superioară, domnul Marian Petrache – Secretar de Stat pentru comunitățile locale din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, în cadrul unor emisiuni televizate, fără să aibă datele elementare, trăgea concluzii atehnice și punea semne de întrebare acolo unde acestea nu-și aveau locul, semănând confuzie în rândul populației.

În ansamblu, autoritățile au acționat politicianist, electoral, sacrificând astfel interesul general. De ce interes general? La final de mandat, guvernul a hotărât prin HG 933/2004 contorizarea la nivel de branșament de imobil sau scară (cu contoare de energie termică) și la nivel de apartament (cu repartitoare în cazul distribuției verticale sau cu contoare de energie termică în cazul distribuției orizontale), a fixat termene și a identificat căi și surse de sprijin. Efectele contorizării ar fi fost atât în plan social (pe fondul creșterii prețului gigacaloriei era necesară scăderea consumului, astfel încât populația să nu fie afectată de majorările respective), în plan economic (reducerea consumului de energie la nivel național, dar și reducerea cuantumului subvențiilor suportate de la buget) și nu în ultimul rând în planul protecției mediului prin reducerea poluării. Hotărârea venea din păcate destul de târziu (deși vecinii noștri bulgari puteau fi un bun exemplu), așa încât acest obiectiv a avut ca termen data de 31 iulie 2007. Deși prin emiterea HG 462/2006 „Termoficarea 2006-2009 calitate și eficiență” noul guvern părea în sfârșit angajat în stoparea risipei de energie, ulterior nu a mai arătat preocupări în această direcție, astfel că foarte aproape de data limită a hotărât prin HG 609/2007 prelungirea termenelor scadente pentru contorizare cu 2 ani, cât despre celelalte măsuri stabilite prin HG 462/2006, vedem și resimțim cu toții rezultatele – spre exemplu, în Municipiul Târgoviște a fost întreruptă alimentarea cu apă caldă timp de o lună de zile în această vară.

II.3. Nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern prin care s-au prelungit termenele scadente pentru contorizare care ar putea fi la fel de bine numita Nota de NEfundamentare
(sursa: http://arhiva.gov.ro/nota-de-fundamentare-h-g-nr-609-20-06-2007__l1a86185.html)
„Secțiunea a 3-a
Impactul socio-economic al proiectului de act normativ
1. Impactul social
Prezentul act normativ va avea efecte pozitive pe termen scurt pentru utilizatorii finali de energie termică furnizată în sistem centralizat întrucât aceștia vor beneficia de un interval de timp suplimentar pentru programarea și finalizarea lucrărilor de montare a echipamentelor necesare, până la deschiderea sezonului de încălzire.”
Guvernanții ne spuneau că după perioada de 3 ani, din 2004 până în 2007, utilizatorii finali mai au nevoie de încă 2 ani, din 2007 până în 2009, pentru a programa și finaliza lucrările de montare!?
În realitate, utilizatorii finali au nevoie să fie corect informați astfel încât să înțeleagă avantajele majore ale acestui demers.
2. Impactul economic
Prezentul act normativ va avea efecte pozitive pe termen scurt pentru utilizatorii finali de energie termică furnizată în sistem centralizat întrucât aceștia au posibilitatea planificării și repartizării cheltuielilor aferente o perioadă de timp mai lungă.”

Puncte de vedere cu privire la impactul socio-economic: Efectele sunt dimpotrivă, negative. Contorizându-se mai târziu, utilizatorii finali vor avea cheltuieli mai mari pentru energia termică. Apoi, în ce realitate trăiesc guvernanții noștri atunci când susțin că populația trebuie să-și planifice cheltuielile pentru 2 ani și asta în timp ce cheltuielile necesare traiului zilnic (inclusiv cele pentru energia termică), sunt mereu mai mari?!
În realitate foarte mulți utilizatori finali au nevoie de susținere financiară, pe care de altfel, atât HG 933/2004 cât și HG 462/2006 o prevedeau, dar nu a fost pusă în practică de autorități. În schimb, majoritatea, dacă nu chiar toate societățile care montează aceste echipamente, au implementat sistemul de plată în rate.”

“Impactul asupra mediului
Pe ansamblu, se poate aprecia că reducerea cererii de energie termică prin introducerea echipamentelor care asigură măsurarea, controlul și reglarea consumului la nivel de apartament constituie o măsură de încurajare a economiei de combustibili primari, de diminuare a emisiilor de gaze de ardere în atmosferă și implicit, de reducere a poluării globale.”
Puncte de vedere cu privire la impactul asupra mediului: Iată că guvernanții recunosc importanța majoră a contorizării, dar acesta este un act normativ prin care se amână contorizarea, prin urmare acest act normativ are efect negativ și asupra mediului!

“Secțiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat
Prezentul act normativ nu are efecte semnificative asupra bugetului general consolidat în anul curent sau pe termen mediu ori lung.”

Puncte de vedere cu privire la impactul financiar asupra bugetului consolidat: Dimpotrivă, are efecte, iar acestea sunt negative! Creșterea prețului gigacaloriei a determinat și creșterea cuantumului subvențiilor alocate de la buget, ori, norma inițială avea tocmai rolul de a compensa aceste creșteri de prețuri, implicit de subvenții și de a realiza economii la consumul de energie. Sau poate în România energia nu costă!?

Concluzie cu privire la “Nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern prin care s-au prelungit termenele scadente pentru contorizare”: actul normativ are efecte socio-economice negative și efecte negative asupra bugetului general consolidat. Această concluzie nu se bazează numai pe raționamentul expus mai sus, dimensiunea economiilor ratate fiind redată chiar în finalul acestui material – Repartitoarele în cifre.

Cine plătește?
Prin prelungirea termenului scadent, guvernanții s-au arătat ca niște salvatori care, în mărinimia lor, au iertat populația pentru faptul că nu a respectat termenul de contorizare. Sigur că la scadență nu trebuia amendată populația. Nerespectarea acestui termen nu poate fi atribuită populației, în condițiile în care autoritățile nu au făcut nimic pentru ca aceasta să cunoască beneficiile demersului și nu au acționat pentru acordarea de sprijin financiar, ba dimpotrivă, prin bâlbâieli, indecizii, luări de poziție total eronate, au participat din plin la instalarea neîncrederii în această soluție. Termenele ar fi trebuit respectate în primul rând de autorități, iar responsabilitatea este în primul rând a lor. De fapt, autoritățile s-au iertat pe ele însele. Iar populația dezinformată le-a și mulțumit pentru asta și pentru ce aveau să facă în continuare. Pentru că simpla prelungire a termenelor scadente, în lipsa altor acțiuni, nu înseamnă altceva decât amânare, iar amânarea costă.

Cine plătește? De ce 2 ani și nu 6 luni sau 1 an? Probabil, pentru că ar fi însemnat obligarea populației la cheltuieli ale căror rezultatele nu se văd înaintea procesului electoral, chiar dacă aceste cheltuieli se amortizează rapid. Și nici vorbă ca autoritățile să se implice. La un termen atât de mic, obținerea unui câștig electoral este condiționat de depunerea unor eforturi mai mari din partea autorităților, iar un eșec este total nepotrivit în ajunul alegerilor. Pe când, un termen mai mare angajează viitorul guvern, că doar acela va avea destul timp. Pentru a-și masca eșecul și interesele electorale, printr-o rușinoasă notă de NEfundamentare ne-au servit monumentala bazaconie a efectelor pozitive ale actului normativ! Pentru că:

EI nu plătesc niciodată! De aceea își permit să risipească resursele statului.
Guvernanții sunt vinovați pentru inducerea în conștiința publică a ideii că nu este necesară contorizarea, ba chiar e păguboasă, anulând astfel una din căile de reducere a risipei de energie.

Iar după acești 2 ani? Unul deja a trecut. Ce au făcut autoritățile în acest timp? Ce au făcut utilizatorii finali pentru „programarea și finalizarea lucrărilor”? Ce posibilități surprinzătoare s-au arătat utilizatorilor finali pentru „planificarea și repartizarea cheltuielilor aferente” din bugetul atât de sărac al familiei? Evidența: încă 2 ani de economii ratate sau poate mai mulți ...

Este oare deplasat să aducem în discuție subminarea economiei naționale, întemeindu-ne acuzațiile chiar pe mincinoasa notă de fundamentare a guvernului?

III. Repartitoarele – în cifre

Vom lăsa în continuare să vorbească cifrele, prezentându-vă situația comparativă a consumurilor de energie termică pentru încălzire, în asociații cu și fără repartitoare, în Municipiul București, sezonul de încălzire 2007-2008, conform datelor furnizate de RADET(Termoenergetica), vezi tabel.

În medie, consumurile asociațiilor fără repartitoare SUNT MAI MARI față de consumurile asociațiilor cu repartitoare, cu următoarele procente:

Octombrie 2007, 37%
Noiembrie 2007, 31%
Decembrie 2007, 25%
Ianuarie 2008, 23%
Februarie 2008, 32%
Martie 2008, 52%
Aprilie 2008, 45%

Aceste procente s-ar fi regăsit în economii considerabile atât în bugetul familiei, cât și în bugetul statului (subvenții mai mici, economie de combustibili primari) și nu în ultimul rând în respirarea unui aer mai curat.

ing. Vartolomeu Georgescu