Am citit azi dintr-o răsuflare o carte-mărturie, intitulată „Să trăiască partizanii pînă vin americanii” Mărturia vine din partea doamnei Aristina Pop-Săileanu care a acordat un interviu doamnei Liana Petrescu, în anul 1995. Nu cunosc motivele pentru care cartea a apărut atît de tîrziu. Pe coperta 1 și 4, fotografiile față și profil ale tinerei Aristina Pop, îmbrăcată în zeghe.
Aristina Pop e fiica lui Nicolae Pop, cunoscutul pădurar din Țara Lăpușului care a salvat de la deportare mai mulți evrei, în timpul prigoanei horthiste. Același Nicolae Pop ascunde
Am citit azi dintr-o răsuflare o carte-mărturie, intitulată „Să trăiască partizanii pînă vin americanii” Mărturia vine din partea doamnei Aristina Pop-Săileanu care a acordat un interviu doamnei Liana Petrescu, în anul 1995. Nu cunosc motivele pentru care cartea a apărut atît de tîrziu. Pe coperta 1 și 4, fotografiile față și profil ale tinerei Aristina Pop, îmbrăcată în zeghe.
Aristina Pop e fiica lui Nicolae Pop, cunoscutul pădurar din Țara Lăpușului care a salvat de la deportare mai mulți evrei, în timpul prigoanei horthiste. Același Nicolae Pop ascunde și ajută după război partizani urmăriți de Securitate. Vînat de securiști din această cauză, pădurarul se refugiază în munți împreună cu fiica lui Aristina, atunci în vîrstă de 18 ani și cu un fiu Achim, de 22 de ani. Cît a stat în munți, pădurarul nu a tras nici măcar un foc de armă împotriva celor trimiși să-i prindă pe partizani. După doi ani bolnav, pădurarul coboară din munți, ca să nu devină o povară pentru ceilalți. E ucis fără judecată.
Copiii săi vor fi prinși și condamnați la temniță grea, după trei ani petrecuți în munți. Aristina stă 11 ani în închisoare, pînă în 1964. Despre perioada în care a stat alături de partizani în munți, Aristina își amintește emoționată de solidaritatea celor rămași jos, care le aduceau de mîncare, încît nu le-a lipsit nimic. Iar din anii de închisoare amintește cu recunoștință de grija pe care i-au purtat-o celelalte deținute, datorită cărora a supraviețuit. Memorialista a fost urmărită de Securitate și după ce a ieșit din pușcărie, încît, mai puțin regimul penitenciar, pînă după 1990, s-a simțit și în libertate ca la închisoare.
Probabil că dacă dna Liana Petrescu nu i-ar fi luat interviul, apărut în această carte editată de Academia Civică, mărturia extraordinarei femei care este Aristina Pop-Săileanu ar fi rămas neștiută sau nu ar fi ajuns la publicul larg.
Titlul cărții e dat de două din versurile unui cîntec care circula în zona Someșului, în anii rezistenței din munți. Cîntecul a fost auzit de partizani ascunși în podul unei case. Cei care îl cîntau erau proaspeți membri de partid care ținuseră o ședință jos, în casă, iar apoi se întinseseră la un chef.
