...Totusi, 1 Decembrie!

...bine, am inteles - am urmarit si eu rezultatele cu sufletul la gura, le-am intors si eu pe toate partile cu prietenii, la telefon, dar - pan' la urma care scapa turma - asta nu conteaza. (E rau, prostia continua sa nu doara, ramane cum ne-am inteles cand am scris "Amintiri din viitor - rezultatul alegerilor" - sa nu ziceti ca nu v-am spus.:) Ne ramane, insa, 1 Decembrie - sarbatoarea care, zicea un Mircea Eliade frustrat, a dat sens unei intregi generatii. Luati o pauza pana la urmatorul guvern: unul din vreo sapte romani (!!!!) au murit in Primul Razboi Mondial. Unul din vreo sapte romani - copii, femei, batrani y compris - au murit pentru a le oferi unor diplomati buni argumente suficiente pentru Unirea Mare. Nu le-a scazut cu 10% salariul. n-au intrat in somaj, n-au suferit din cauza facturii la electricitate - ca n-aveau. Nici internet n-aveau. Aveau, fiecare, cate o viata. Si-au dat-o. Nu va e putin rusine? Mie, unuia, mi-e.