Ultimul 23 August cu Ceauşescu

Ce zi stranie – pentru cei care au trăit-o! Ceauşescu a primit defilarea pe un balcon improvizat în clădirea cu coloane de pe Ştirbei-Vodă. Pe atunci se spunea că făcuse asta de frică să nu iasă vreo contra-manifestaţie. Adică preferase această stradă care putea fi mai uşor ţinută sub control. Mai curînd încerca să scoată în faţă „ctitoria” şi s-o facă să pară aproape gata, într-o potemkiniadă locală destinată şi străinătăţii. Fiindcă el, spre deosebire de Gorbaciov, n-avea de gînd s-o cîrmească. A şi spus-o la ultimul Congres. În acel 23 August, nu s-a mai simulat ca în alţi ani sărbătoarea populară după defilare.  N-au mai apărut tonetele cu crenvurşti. Alimentarele, spre surpriza celor care se aşezaseră preventiv la coadă, sperînd că „se bagă” ceva au rămas aproape la fel de goale. Şi închise, parcă! Teoria era că „se dorea” evitarea apariţiei oricărei mulţimi care ar fi putut scăpa de sub control. Azi am serioase îndoieli că lui Ceauşescu îi era frică de aşa ceva. Totul părea sub controlul lui. Iar dacă n-a slăbit şurubul nici atunci, nici la Congres, asta a fost din cauză că nu voia să dea vreo dovadă de „slăbiciune”, cum se întîmpla prin ţările din jur.