Vietnamizarea României. ”Vrem turiști? Cine o să-i servească, asiaticii?”. Criză totală în EDUCAȚIE

Tot ce merge rău în România își are rădăcinile într-o singură sursă: EDUCAȚIA. Societatea românească face marea eroare să considere că pentru o bună educație e suficientă învățarea de carte, dar adevărata valoare a educație stă în EDUCAREA viitoarelor generații în spiritul unor principii sănătoase: respect, lege, cinste, altruism, profesionalism.

Cât privește ”învățarea de carte”, nici la acest capitol România nu stă bine deloc. Școala nu s-a schimbat decât superficial, iar guvernările n-au făcut altceva decât să mențină intact un sistem bolnav, în care grija principală este conservarea privilegiilor, asigurarea salariilor și, implicit, a voturilor necesare partidului care a refuzat reforma. 

Consecințele sunt însă catastrofale. Banii plătiți de cetățeni ca impozite și taxe sunt prost investiți într-un sistem-carapace. Nu există competiție reală și, odată intrat, ai salariu pe viață și pensia asigurată.

Nu există corelație între bugete cheltuite și performanță. Un astfel de sistem nu are cum să se adapteze la lume, trăiește încă în preistoria educației și scoate pe bandă rulantă absolvenți tot mai rupți de realitate, îndopați cu tone de maculatură, tot mai slab pregătiți.

Iar cei care refuză să ia parte la acest simulacru iau calea străinătății. Practic, în lipsa unei educații care să ajute România, investiția statului în școala românească este aproape inutilă, în afara menținerii unui sistem care ajută mai mult la scăderea șomajului prin propriii angajați decât la dezvoltarea țării.

Remarcabilă în acest sens este analiza lui Petrișor Peiu.

Petrișor Peiu

”(...) Obiectivul universităților românești nu este să-i păstreze pe cei admiși în anul I și să facă din aceștia fermentul dezvoltării țării. Obiectivul universităților noastre, de fapt, nu prea există.

Melanjul acesta nu creează instituții, ci doar le depreciază. Neuniformitatea și arbitrariul din sistemul de notare și de licențiere a creeat niște monștri de care fug tinerii români. Mulți dintre aceștia aleg să studieze la universități din afara țării doar pentru a-și menține psihicul sănătos și pentru a nu trece prin școala de umilire și de învățat „pe de rost”.

De universitățile prea generoase cu acordarea de diplome fug tinerii pentru că nu au prestigiu, iar de universitățile cu prestigiu fug tinerii pentru că acolo nu știi niciodată ce vei păți, cum ți se va strica viața din capriciul unor profesori preocupați de propria statuie, nu de echilibrul educațional.

Înainte de a-i culpabiliza pe elevi și pe studenți că nu sunt îndeajuns de „silitori”, sistemul nostru de învățământ ar trebui să se întrebe cu ce greșește el însuși”, scrie analistul.

”Școala trebuie transformată rapid în spiritul vocației”

Cristina Chiriac

România nu are forță calificată de muncă, iar ceea ce ne lipsește este o resetare a sistemului educațional, care trebuie să pună accent pe vocație, a afirmat, marți, și președintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac, la Forumul Național de Redresare.

"Ceea ce ne lipsește este o resetare a sistemului educațional. În primul rând, trebuie să învățăm să punem pe primul plan vocația și eu cred că 'România educată' ar trebui să aibă special o componentă vocațională, astfel încât să începem de acum, împreună cu acest Program Național de Reziliență, să creăm o politică publică de susținere și tot ce înseamnă învățământ tehnic și dual să capete adevărata strălucire și importanță în tot ceea ce privește acest spectru economic. Altfel, vom ajunge să creăm tot felul de politici de susținere a turismului, de exemplu. Văd în Plan că avem ca propunere 15 milioane de turiști români. Cine o să-i servească la masă? Filipinezi, oameni aduși din Indonezia, din Vietnam, din India sau românii noștri pe care ni-i dorim să-i încadrăm, să avem calificați? Mai mult decât atât, avem industria textilă secundară care, la ora actuală, înglobează peste 175.000 de angajați și care se confruntă cu un deficit major în ceea ce privește consumul", a declarat Chiriac.

România Durabilă și EM360 Group au organizat, marți, Forumul Național de Redresare, eveniment online care își propune să aducă în dezbatere oportunitatea pe care România o are prin Mecanismul de redresare și reziliență.

Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) ca pilon principal al instrumentului financiar #NextGenerationEU prin care Uniunea Europeană oferă sprijin statelor membre, are alocat un buget total de 672,5 miliarde de euro, din care 29,9 miliarde de euro ar reveni României, pentru finanțarea planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR) pe care le elaborează statele membre ale Uniunii Europene (UE).

PNRR trebuie să intervină cu reforme și investiții în domenii, precum: transport, mediu, schimbările climatice, energia, eficiență energetică, tranziție verde, turism, agricultură, educație, sănătate, mediu de afaceri, cercetare, inovare, digitalizare.

Documentul strategic al României a fost transmis Comisiei Europene pe data de 31 mai 2021.