Vine pandemia pandemiilor? Semnalul de alarmă tras de FMI și ce se ascunde în spatele protestelor anti-mască

Protestele de zilele trecute din București și alte mari orașe, asumate inițial de AUR dar ”patronate” de Diana Șoșoacă, Pompiliu Diplan și alți lideri conspiraționiști, nu sunt numai ce am văzut la TV.

Lor li se adaugă o criză economică în curs și consecințe sociale dramatice la nivel global - ambele putând să declanșeze un domino al conflictelor geopolitice de tipul unei conflagrații mondiale.

Mai întâi, criza economică

Economistul șef al Fondului Monetar Internațional (FMI), Gita Gopinath, a recunoscut marți că există tensiuni sociale și economice extreme la nivel global, din cauza impactului pandemiei de coronavirus, și a avertizat în legătură cu divergențele notabile cauzate de ritmul inegal de vaccinare, relatează agenția EFE.

"A trecut un an de pandemie și comunitatea mondială încă se confruntă cu tensiuni sociale și economice extreme pe măsură ce crește numărul de victime și milioane de persoane rămân fără loc de muncă", a semnalat Gopinath, marți, la conferința de presă pentru prezentarea raportului privind "Perspectivele Economice Globale".

În acest sens, economistul șef al FMI consideră că este "fundamental" să se facă progrese în rezolvarea tensiunilor comerciale și tehnologice la nivel mondial, precum cele existente între China și Statele Unite ale Americii.

În raportul său, FMI avertizează în legătură cu posibila instabilitate pe care o pot provoca pe plan mondial tensiunile dintre cele două puteri.

"Tensiunile dintre SUA și China continuă să fie ridicate pe numeroase fronturi, printre care comerțul internațional, proprietatea intelectuală și securitatea cibernetică", a subliniat organizația financiară cu sediul la Washington.

Cu toate acestea, Gopinath a dat asigurări că o ieșire din această criză economică și de sănătate "este tot mai vizibilă".

În previziunile sale, FMI a revizuit în sus estimările de creștere a economiei globale la 6% în 2021, cu cinci zecimi mai mult față de cât estimase în ianuarie, datorită puternicelor reveniri din SUA și China, relatează Agerpres.

Pentru 2022, FMI preconizează o creștere globală cu 4,4%, cu două zecimi peste estimările din urmă cu trei luni.

Una dintre revizuirile cele mai importante vizează creșterea estimată pentru Statele Unite, prima economie mondială, pentru care prevede acum o expansiune de 6,4% în 2021, cu 1,3% peste nivelul anticipat anterior.

O mare parte din acest avans, semnalează raportul, este determinată de pachetul de stimulente fiscale lansat de președintele american, Joe Biden, care este de așteptat să aibă "impact pozitiv și asupra principalilor săi parteneri comerciali", în special Mexic.

Pentru China, FMI estimează o creștere de 8,4% anul acesta, cu trei zecimi mai mare decât anunțase în ianuarie, deoarece "măsurile efective de izolare, un puternic răspuns al investițiilor publice și sprijinul cu lichiditate din partea băncii centrale au facilitat o recuperare robustă".

A declanșat Rusia o mare operațiune?

Foto: Nicoleta Ploscaru

Rusia a fost identificată de SUA, UE și alți parteneri occidentali drept sursa atacurilor cu fake news în pandemie și nu numai.

În acest context, orice acțiune de destabilizare prin proteste este percepută drept o mare mână de ajutor întinsă Moscovei.

De aceea, lideri conspiraționiști ca Diana Șoșoacă, George Simion, Pompiliu Diplan sau Dan Bittman sunt în vizorul celor care fac această legătură dintre haosul protestelor și interesele Kremlinului de a destabiliza Occidentului - fapt asumat pe față de conducerea actuală a Rusiei.

Mai mult, dacă la asta se adaugă intervenții publice împotriva memoriei poporului român, cum a făcut Diana Șoșoacă, nimic nu mai e de spus.

Senatoarea Diana Soșoacă a anunțat că prezintă scuze Ambasadei Rusiei pentru că un grup de manifestanți a ajuns săptămâna trecută în fața sediului reprezentanței diplomatice pentru a comemora masacrul de Fântâna Albă (1941, în Bucovina ocupată de URSS).

Manifestanții aveau un banner pe care scria: “1 aprilie 1941, 80 ani de la masacrul împotriva românilor care se întorceau acasă”.

“Am simțit o mare rușine când am văzut ce s-a întâmplat. Nu e corect și nu e diplomatic să faci așa ceva unui mare vecin! Cum să aprinzi lumânări? Îmi cer eu scuze Ambasadei Rusiei pentru cele întâmplate“, a spus Șoșoacă la RTV.

Masacrul de la Fântâna Albă a fost o tragedie imensă pentru România.

Dacă Diana Șoșoacă aruncă la coș suferința românilor împușcați de armata sovietică în timp ce se întoarceau în România, atunci își asumă un mare risc: de a fi considerată trădătoare de țară.

De aceea, implicarea ei de partea anarhiștilor COVID o expune într-o lumină aparte, mai ales când lovește în memoria poporului român.