Straniul caz al Emiliei Șercan. Indecența imposturii: „Cum să pretind eu că sunt o profesionistă a presei?”
Corectitudine, responsabilitate, conștiinciozitate – trei atribute care ar trebui să pună bazele moralității și să ridice dascălul la loc de cinste. Puterea exemplului este, însă, de multe ori, o provocare extremă. Un profesor cu adevărat înțelept nu te invită să intri în casa înțelepciunii sale ci, mai degrabă, te călăuzește către pragul propriei tale minți. Altfel spus, profesor este orice om de la care poți învăța ceva.
Straniul caz al Emiliei Șercan – până unde poate merge imoralitatea?
Recent, presa a început să analizeze pe toate părțile o așa-zisă acțiune de compromitere la adresa Emiliei Șercan, care a acuzat poliția, nici mai mult, nici mai puțin, că a scăpat în spațiul public o probă depusă de ea într-un dosar privind presupuse amenințări la adresa sa.
Și lucrurile nu s-au oprit aici. Voci din lumea academică și-au manifestat solidaritatea cu Șercan, uitând, însă, un aspect cu totul și cu totul imoral.
Indecența imposturii
Pentru unii, Emilia Șercan e jurnalistă. Bună, rea… cu ea „defilăm”. Pentru alții, Emilia Șercan este profesoară. Și, din spatele catedrei, este de datoria ei să formeze caractere.
Corectitudinea, responsabilitatea, conștiinciozitatea și proprietatea cuvintelor și a faptelor, mai ales, sunt de neprețuit pentru un dascăl. Într-un cuvânt, moralitate – fix ce-i lipsește Emiliei Șercan, specialista în denunțarea plagiatelor acuzată că și-a plagiat propria lucrare de licență.
Hoțul străgă hoții! Când drumul către Iad este pavat cu bune intenții
Jurnalista Emilia Șercan, care a absolvit în 2003 Facultatea de Științe ale Comunicării și Jurnalism din Sibiu, specializată în denunțarea plagiatelor, este acuzată că a plagiat bucăți întregi din lucrarea sa de licență, potrivit unui document citat de jurnaliștii de la Turnul Sfatului.
Emilia Șercan, acuzată că și-a COPIAT licența. Jurnalista: Nu mai am exemplarul meu pentru verificare
Potrivit sursei citate, în lucrarea de licență a acesteia, intitulată „Reglementări naționale și internaționale cu privire la libertatea de exprimare”, se regăsesc paragrafe din două cărți, respectiv „Jurisprudența europeană privind libertatea de exprimare” și „Ghid juridic pentru jurnaliști”.
„În trecutul jurnalistei de investigație, care și-a făcut în ultimul an un titlu de glorie din expunerea plagiatelor unor puternici ai zilei – Negoiță, Onțanu, Licu, Stănișoară, inclusiv Laura Codruța Kovesi, se ascunde, culmea ironiei, propriul plagiat, pe care, spre deosebire de compromisul cu Vîntu devoalat de Eugenia Vodă, nu l-a expus nimeni până acum. Emilia Șercan, absolventă, în 2003, a Facultății de Ştiinţe ale Comunicării şi Jurnalism din Sibiu, a plagiat bucăți întregi în lucrarea sa de licență intitulată «Reglementări naţionale şi internaţionale cu privire la libertatea de exprimare». Cele două cărți din care a copiat sunt «Jurisprudența europeană privind libertatea de exprimare», cu subtitlul «Aspecte privind hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului», care îi are ca autori pe Monica Macovei, Mircea Toma, Ana Coculescu (coordonator) și Adrian Tudorică și «Ghid juridic pentru jurnaliști» (ediția a III-a), scrisă de Monica Macovei, Adriana Drăgăliță și Dan Mihai. Ambele cărți au fost publicate în 2002. Forma de plagiat îmbrățișată cu predilecție de jurnalistă este cea a reformulărilor și a amestecului deliberat între fragmente și texte preluate și munca proprie“, se arată în documentul care însoțește copii ale lucrării de licență.
După o analiză atentă a celor două lucrări în paralel cu lucrarea de licență a Emiliei Șercan, documentul prezintă paginile „pe care Emilia Șercan le-a preluat fără respectarea regulilor de bună practică în scrierea și citarea academică. Preluările au fost făcute fără nicio metodă de citare consacrată – fără ghilimele, fără note de subsol“.
„Pe lângă paginile în care plagiatul este evident, Șercan a apelat masiv la reformulări și preluări rescrise în restul capitolelor (Capitolul 5 – “Sursele și dreptul la replică”, Capitolul 6 – “Accesul la informații”). Plagiatul lui Șercan este unul mai muncit, în sensul că a recurs masiv la o rescriere a unor concepte, observații, idei, etc și mai puțin la așa-numita metodă copy-paste, în care plagiatorul copiază cuvânt cu cuvânt fragmente/pagini întregi”, se continuă în document.
Emilia Șercan, între „compromis” și „mari regrete”
În 2017, jurnalista Emilia Şercan a plecat în lacrimi din platoul emisiunii „Profesioniştii“, de la TVR 1, după ce a fost întrebată de perioada petrecută la trustul Realitatea, pe vremea când era deţinut de Sorin Ovidiu Vîntu. Şercan a declarat că acela este marele ei regret.
Eugenia Vodă a adus în discuţie perioada în care Emilia Şercan a trecut la cârma departamentului de investigaţii al trustului Realitatea, pe un salariu de 8.500 de euro, întrebând-o cum s-a produs mutarea de la Evenimentul Zilei.
„Este marele compromis pe care eu l-am făcut“, a spus jurnalista de investigaţii, cu câteva minute înainte să părăsească în lacrimi platoul. „Ce vreau să spun este că nu ar trebui să fiu în emisiune“, a adăugat Emilia Şercan. „Sunt o impostoare. Cum să pretind eu că sunt o profesionistă a presei din moment ce eu am făcut marele compromis cu Vîntu? Eu l-am investigat pe Vântu“, încheia, în lacrimi, jurnalista.
