Survivor in Romania!
Dej, Ceausescu, Iliescu. Cei trei conducatori comunisti ai Romaniei. Fiecare, in felul sau, a reusit sa scape de competitorii sai de la momentul respectiv. Outwit, outsmart, outplay. Au trecut prin incercari grele. Dar numai unul dintre ei poate fi adevaratul supravietuitor al comunismului romanesc and claim the title of sole Survivor!
Gheorghe Gheorghiu Dej a stiut sa-si mazileasca rivalii si prietenii rand pe rand. Ba chiar a mers pana acolo incat i-a mazilit si pe cei in care a vazut potentiali rivali, desi acestia nu facusera nici o miscare in acest sens. Iar dupa ce a dobandit puterea, speriat de turnura pe care viata comunismului si implicit a sa ar lua-o daca renunta la doctrina stalinista, a strans repede randurile in interior. Cu toate astea, mana de fier a fost dublata si de o gandire ce a lasat loc unor oarecare reforme. Spre sfarsitul vietii, devenise „un om al dialogului”, ca sa folosesc o expresie iliesceana. Daca in 1989, in locul lui Ceausescu ar fi fost Dej, cred ca ceferistul bonom ar fi scapat neimpuscat, cu o pensie onorabila si cu o vila retrasa in munti. Iar noi, restul, am fi scapat de Iliescu. Sfarsitul lui Dej nu a venit din interior, din locul in care el dicta si unde era stapan. Eu sustin teoria conform careia a fost radiat in URSS, dar despre aceasta, va promit o alta postare, mai detaliata.
Nicolae Ceausescu, dupa ce a preluat puterea, a stiut sa-i protejeze pe baronii lui Dej care-l ajutasera, dar in aceeasi masura a scapat repede de cei ce ar fi putut fi o amenintare pentru el. S-a razbunat si pe morti, si pe vii de-o potriva. Dupa cum mai apoi i-a amnistiat si pe unii si pe altii. A jucat pe degete din balconul sau de opozant al URSS-ului conducatorii marilor democratii ale lumii. Paradoxul istoric consta in faptul ca in timp ce a scapat de un astfel de rival, Alexandru Draghici pe numele sau de tortionar, i-a facut loc in Comitetul Central al celui care avea sa-i ia pana la urma locul, Ion Iliescu pe numele sau de activist si de revolutionar. Totusi, dictatura lui Ceasca a fost mai lunga decat a lui Dej. Inseamna asta ca si-a protejat mai bine scaunul? sau ca s-a ridicat mai sus si a avut de unde sa se prabuseasca mai brutal?
Stenograma paradoxului de care vorbeam, din ziua de 25 aprilie, anul 1968:
Tov. Nicolae Ceausescu: (…) Avand in vedere ca Comitetul Central s-a descompletat, propunem ca sa alegem ca membru plin, sau sa trecem din cadrul membrilor supleanti, ca membru al Comitetului Central plin pe tovarasul Iliescu Ion. Il cunoasteti, tovarasi?
Toti tovarasii: Da.
Tov. Nicolae Ceausescu: E vreo obiectiune, tovarasi?
Toti tovarasii: Nu.
Tov. Nicolae Ceausescu: Sa nu spuna cineva ca a votat numai pentru ca s-a facut propunerea. Atunci cine e pentru, tovarasi? Multumesc. E cineva impotriva? Se abtine cineva? Atunci in unanimitate tovarasul Iliescu a fost trecut in randul membrilor Comitetului Central al partidului.
Si acum, ultimul, dar nu cel din urma, Ion Iliescu. Si-a ascutit dintii in randurile activistilor PCR. Apoi a muscat din „frageda” democratie de dupa 1989, iar in prezent isi lustruieste gingiile pe Mircea Geoana. Mereu a taxat, a comentat, a lucrat, a executat. Ca si cariera politica, este de departe cel mai longeviv politician roman. Iar acum il bate gandul sa se retraga. Dar lasa in spate un partid scapat din mana. Ii lasa pe Mitrea, Hrebenciuc, Iacuboc, Nastase, Oprisan. De la un moment dat a incetat sa-si mai lucreze rivalii si s-a concentrat aparent doar asupra lui Geoana. In manualul „Survivor”, pensionarea poate fi considerata o slabiciune.
Astept voturile voastre.
P.S.
Am purtat discutii pe mail cu cativa dintrei cei banati si i-am scos de pe lista neagra pt ca au promis ca nu vor mai incalca regulile. Un fel de „momentul zero”. De acum insa, banarile nu vor mai fi insotite de avize, anunturi si justificari. Vor exista pur si simplu pt cei ce incalca regulile (injuraturi, off-topic, clonare).
