A trecut destulă vreme de când am pus aici o piesă a lui Jobim, aşa că îmi permit să revin şi cu a doua. Mie mi se pare că este perfectă pentru coloana sonoră a unui film. Dacă aveţi chef, ascultaţi-o şi încercaţi să imaginaţi o scenă căreia să i se potrivească. O să fac şi eu exerciţiul ăsta, dar abia mâine, acum cred că ar fi cazul ca Elvis să părăsească urâta Casă a Presei.
Antonio Carlos Jobim – O Morro Não Tem Vez
De câteva zile sunt obligat să stau cu căştile pe urechi din cauza lui Cristi Pătrăşconiu. M-a auzit vorbind despre o operaţie pentru aducerea septului pe calea cea bună şi de atunci nu se mai satură să-mi descrie zgomotul frezei sau durerea atroce pe care o simţi când sunt scoase feşele, cu o acurateţe ce-l recomandă drept scenarist pentru următorul Saw. Dat fiind că birourile noastre sunt mult prea aproape, singura scăpare sunt căştile şi muzica dată cât mai tare. Iar asta, după cum se poate citi pe cotidianul.ro, poate să cauzeze. Aştept sprijin sau