iunie 8, 2009

VStoica si DPAligica despre Reconstructia dreptei

Valeriu Stoica:
Cartea pe care am scris-o cu Dragoş Paul Aligică este o profesiune de credinţă, o pledoarie, o schiţă de proiect, un manual şi un exerciţiu de prietenie. Înainte de a explica această afirmaţie, îmi permit însă să evoc succint o întâmplare care spune ceva despre raţiunea din care s-a născut această carte. În urmă cu aproape zece ani, pe vremea când conduceam PNL, am participat la o întâlnire cu oamenii de afaceri din zona întreprinderilor mici şi mijlocii. Am discutat cu acea ocazie despre pericolul oligarhizării României şi despre pericolul vicierii

iunie 3, 2009

CPreda, TRU si SVoinescu despre Reconstructia dreptei

Cristian Preda:
Este evident, pentru cine citeşte această carte, faptul că reconstrucţia dreptei este aşezată sub semnul unei formule de liberalism foarte informat. Ea indică destul de bine o anumită sensibilitate împotriva curentului din societatea noastră. Există, de altfel, o bogată bibliografie la sfârşitul cărţii, dar şi fiecare pagină trădează în mod evident o îndelungă frecventare a surselor liberalismului.
În al doilea rând, e vorba despre un liberalism foarte deschis, tolerant, şi când e vorba de instituţii, şi când e vorba de proiecte, de plasarea noastră

mai 22, 2009

Aligica despre neoliberalism si despre criticii acestuia

„Azi, însă, suntem în poziţia de a avea o viziune mai realistă şi mai robustă teoretic privind funcţionarea statului şi a pieţei, separat, dar mai ales în conjuncţie. Ştim că piaţa tinde, prin natura ei, spre eficienţă. Adesea nu o atinge. Dar gravitează, în mod natural, în acea direcţie. Statul, nu. Prin natura sa, gravitează spre ineficienţă. Dar avem nevoie de stat din motive ce nu au de a face cu eficienţa economică. Întrebarea este: putem măcar încerca să fim realişti? Putem elimina din dezbaterile noastre ideea naivă că, dacă piaţa nu funcţionează întotdeauna

mai 19, 2009

Aligica despre sondajele manipulatorii

„Ori de câte ori un politician român comandă un sondaj manipulator şi consilierii săi îl încurajează, având convingerea că astfel vor putea determina soarta viitorului scrutin electoral, minţile tuturor celor implicaţi se raportează, probabil fără să ştie, la unul dintre cele mai studiate fenomene din domeniul teoriei predicţiei sociale: problema reflexivităţii predictive. Să faci comentarii ironice cu privire la ce este în mintea politicianului român este inutil. Să ridici semne de întrebare cu privire la ce înţelege sau nu înţelege un consultant (român sau străin)

aprilie 22, 2009

Dragos Paul Aligica. Oare va fi iertat?

Iertat pentru una ca asta:
Iertat pentru ca indrazneste sa publice in ligile mari, afara, fara complexe?
Iertat pentru ca face, cu adevarat, stiinta politica? Iertat pentru ca stie ce spune?
Despre recenta aparitie editoriala scrie si VTismaneanu pe blogul lui.

aprilie 16, 2009

Aligica. Notati, va rog!

„Se dau trei doctrine de gândire geostrategică, aflate în concurenţă pentru a-şi impune principiile şi soluţiile în Washington DC, capitala geopolitică a lumii. Se dă o situaţie, precum cea din Moldova. Scenariu: te numeri printre protestatarii prodemocraţie sau eşti cetăţeanul unei ţări obişnuite, ca România, aflată într-o regiune unde o situaţie asemănătoare celei din Moldova – creată fie din interior, fie din exterior – nu este cu totul implauzibilă. Temă: dacă ai evalua cele trei doctrine în lumina evenimentelor curente, pe care dintre cele trei ai vrea să

aprilie 14, 2009

Aligica. Despre stinga si relevanta marxismului

„Ori de câte ori cineva, luând aerul că spune ceva profund, declara că „Marx a avut dreptate“ şi proclama relevanţa marxismului pentru înţelegerea actualei conjuncturi economice sau a lumii contemporane, acesta devoalează una dintre următoarele două posibilităţi: a) habar nu are despre ce vorbeşte, b) ştie că spune prostii, dar le spune totuşi, fiind animat de motive ce nu au nimic de a face cu probitatea intelectuală.
Putem reformula observaţia de mai sus şi astfel: când un editorialist (român sau străin – în discuţia de faţă nu discriminăm pe baze naţionale)