Putem să facem un pic de linişte pentru maestrul Gheorghe Dinică?
Putem, cel puţin astăzi, să uităm un pic nevoile meschine ale jurnalismului? Se poate să nu mai fie sunaţi cunoscuţii maestrului Dinică, în căutarea odioasă de a smulge câteva lacrimi? Chiar crede vreun editor că prietenii săi au nevoie să sufere în direct? Ar dăuna atât de grav ratingului dacă pe ecranele televioarelor ar curge, măcar o oră-două, doar scene din piesele sau filmele a căror distribuţie a fost onorată de maestru?