noiembrie 20, 2009

10 lucruri pe care Băsescu, Geoană, Crin nu ţi le-au spus niciodată

Când unul are ceva de ascuns, ceilalţi au interesul să spună. Dar ce se întâmplă când toţi au ceva de ascuns?
1. La anul va fi nasol de tot, cu 10% tăieri de cheltuieli de la buget. De fapt, nici nu ştim pentru ce ne mai batem. Aaa, ba ştim. Pentru punctele 2 şi 3.
2. Dacă nu ies preşedinte, mulţi vor plânge de foame. Decât să plângă ai noştri, mai bine să plângă ai lor.
3. Am băgat zeci de milioane în capmania electorală. Ghici cine plăteşte şi cum.
4. Orice combinaţie la guvernare este posibilă, băieţii pe care i-am anunţat până acum sunt mai mult la mişto. Dacă e e nevoie, facem

noiembrie 9, 2009

Analiza SWOT a lui Liviu Negoiţă comparativ cu Johannis-Croitoru

Într-o analiză SWOT recentă, Klaus Johannis şi Lucian Croitoru obţineau scoruri relativ echilibrate, chiar dacă la capitole diferite. Pe grila de atunci aplicată acum, Liviu Negoiţă ia puncte de la amândoi şi reuşeşte să se aşeze pe acelaşi palier la puncte tari, puncte slabe şi ameninţări. Însă, la oportunităţi, catastrofă: zero da, şase nu.

noiembrie 6, 2009

Diagnosticul FMI: ''Pe termen scurt, strângeţi cureaua. Pe termen lung, cură de slăbire"

Sumarul economice al zilei în care a fost desemnat premier Liviu Negoiţă: 10% „curbă de sacrificiu” la anul
1. Bani pentru anul ăsta nu mai vin, nici de la FMI, nici de la Comisia Europeană. Singura şansă: să avem buget până pe zece decembrie.
2. Statul caută 3 miliarde de euro ca să poată încheia anul cu plăţile făcute. 700 de milioane i-a găsit ieri pe piaţa internă. BNR trebuie să acopere găurile de lichiditate.
3. Deficitul bugetar va ajunge la 7,8%, crede FMI.
4. La anul, dacă nu sunt luate măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor, deficitul bugetar va

noiembrie 2, 2009

Gripa porcină: Harta îmbolnăvirilor în România

Numărul cazurilor de gripă porcină (aka gripă nouă, aka AH1N1) în România a depăşit 500, în timp ce în Ucraina sunt raportate 200.000 de îmbolnăviri şi 40 de decese. Până acum, în România lipseşte o centralizare bine structurată a cazurilor.
Ce se ştie, din surse publice: sunt trei focare: Bucureşti – de ordinul sutelor de cazuri, Iaşi – minimum 85, Prahova – aproximativ 50. Restul judeţelor raportează, în general, sub zece cazuri. Detalii pe hartă.

octombrie 28, 2009

Ce creşte de la anul: TVA, cota unică, CAS, doar accizele?

Blocajul de plăţi bugetare de la anul este greu de evitat iar orice întârziere ar avea consecinţe şi mai grave: inflaţie şi derapaj de curs valutar.
Alternativa sănătoasă e blocajul controlat: reduceri bugetare masive, fie la salarii, fie la personal, fie la ambele. Soluţia de compromis: o parte dintre posturi şi salarii să fie salvate prin majorări de impozite, adică pe spinarea contribuabililor, ca până acum.
Dacă preşedintele Băsescu a dat de înţeles că primul robinet la care s-ar umbla ar fi majorarea TVA, companiile spun că mai bine s-ar umbla la cota unică.

octombrie 24, 2009

Ce se întâmplă în ianuarie?

Oricine va ajunge să conducă guvernul, trebuie să-şi asume un lucru: ieşirea definitivă din politică la sfârşitul mandatului. Peticul de la FMI şi împrumuturile, chiar şi de pe piaţa internaţională, vor mai ajunge, la limită, până după alegeri. După aceea, însă, urmează criza. Da!, cu mai bine de un an întârziere, în România loveşte criza. Ce înseamnă ea:
1. Încetare parţială de plăţi bugetare. Premierul trebuie să decidă cine-şi ia salariile şi cine nu.
2. Reduceri de salarii şi pensii.
3. Concedieri masive şi rapide în administraţie.
4. Evenutal,

octombrie 22, 2009

Ospătar! Câte vase trebuie să spăl după doi ani cu alegeri?

La sfârşitul lui 1992, cursul dolarului a stat la 430 de lei timp de trei luni. Până în martie 1993, a sărit cu 50%, pe fondul inflaţiei galopante. În 1993, preţurile au crescut cu aproape 300%. La sfârşitul lui 1996, dolarul s-a învârtit în jurul pragului de 3.200 de lei. Până în februarie 1997, s-a dublat. În 1997, preţurile au crescut cu 150%. Cu deficite bugetare de peste 4% şi deficite cvasifiscale mai mari de 8%, 1992 şi 1996 au definit noţiunea de “an electoral” în România.
Au urmat 12 ani de pauză. 2000 şi 2004 au fost ghidonaţi prudent de Mugur Isărescu,

octombrie 16, 2009

Dilema prizonierului: cine va fi prim-ministru?

Cu o propunere fără majoritate şi o majoritate fără propunere, România este în impasul perfect. În cele din urmă, unul din cele cel puţin patru scenarii posibile va da viitorul prim-ministru.
Traian Băsescu şi-a îngustat la două opţiunile când l-a desemnat pe Lucian Croitoru prim ministru: totul sau nimic. Ieşit cu un handicap de imagine prin refuzul de-a-l accepta pe Klaus Johannis, preşeditele mai poate spera să compenseze provocând o trădare în noua coaliţie.
Scenariul cu Johannis prim-ministru, chiar dacă i-ar fi uşurat obţinerea mandatului, l-ar fi pus pe Băsescu

octombrie 15, 2009

Johannis vs. Croitoru, analiză SWOT

Băsescu despre propunerea Johannis: „Opţiunea mea pentru funcţia de prim ministru este către un om care să aiba perspectivă economică, un om care să aibă experienţă în relaţia cu băncile”.  Geoană despre propunerea Croitoru: „În absenţa unei majorităţi a ne juca de-a candidaturile este în acest moment un risc politic, economic şi social pe care România nu şi-l poate permite”.
Şi-au ales cu grijă argumentele care îi servesc, dintr-o listă lungă:
Klaus Johannis
Puncte tari
– experienţă în management administrativ
– percepţie publică generală foarte bună

octombrie 8, 2009

Băieţii sunt iar călare pe leu

Londra, Canary Wharf. Câţiva traderi nu dorm. Au rămas peste noapte cu ochii în terminalele Reuters şi Bloomberg. Se gândesc la bani. Şi la răzbunare.

septembrie 30, 2009

Cum va scumpi statul alimentele din hipermarket. Demonstraţie în cinci argumente

Taxa de raft, obiectul eternei dispute dintre producători şi marile magazine va fi eliminată prin lege, iar iniţiatorii speră că asta va duce la ieftiniri. 30% este scăderea estimată de ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu: „Nu ştiu cum ar putea creşte”, spune el. Păcat, iată cum:
1. Prima eroare e de poziţionare vis-a-vis de realitate. Indiferent de natura contractelor şi de felul în care le va schimba statul prin lege, hypermarketurile au dreptul să cumpere la ce preţ vor şi să vândă la ce preţ vor. Şi n-au vreun motiv nou să-şi sacrifice din marja de profitabilitate,