TEDx Bucharest: Micuța Picasso: "Nu trebuie să fiți cu toții artiști tocilari și obsedați ca mine"

octombrie 16, 2009 0

Alexandra Nechita_vox
O sectă, formată din puțin peste 100 de oameni, a celor care îndrăznesc să gândească diferit a avut azi prima întâlnire publică. Alexandra Nechita aka Micuța Picasso, a aterizat direct din Los Angeles pentru a fi prima care a făcut inițierea publicului însetat de cunoaștere. Realitatea.net și Voxpublica vă prezintă cele mai interesante idei vehiculate la TEDx Bucharest.
De ce suntem la București și vorbim engleza, se întreabă în engleză, Cătălin Ștefănescu, gazda TEDx Bucharest. E una dintre regulile stabilite de organizatorii care au dorit să facă totul ca la carte, ca în SUA, mai exact, unde acum 25 de ani a avut loc primul eveniment TED. Fără întrebări în timpul speach-urilor de câte 18 minute a celor 13 vorbitori, fără telefoane mobile, fără laptopuri (cu câteva excepții, după cum vedeți), fără posibilitatea de a părăsi sala de conferințe în timpul prezentărilor sunt reguli la fel de stricte.
Cu o engleză excelentă, șlefuită în SUA, unde locuiește de când era mică, pictorița Alexandra Nechita a vorbit despe ambiția ei din copilărie și despre visul pornit atunci de a picta, pentru care părinții ei s-au făcut luntre și punte pentru a-l face posibil. Numită încă de când era mică Micuța Picasso, Alexandra, acum în vârstă de 24 de ani, știe că ambiția ei e o trăsătură genetică de familie. Părinți ei au ales astfel SUA pentru că în România „similaritatea era prețuită, iar personalitatea nu exista”. „Am crescut crezând în visele pe care ți le creezi”, mărturisește Alexandra. La acea vârstă fragedă, când deja cunoștea faima, românca își aduce aminte cum era antisocială și neglija școala, și cum „părinții erau fericiți că nu vorbesc cu pereții sau nu ceream să îmi cumpere farduri”.
Despre norocul unor părinți și, în general, adulți deschiși la minte și dezinhibați, vorbește Alexandra Nechita atunci când propune rețeta ei de schimbare a lumii. „Dacă nu eram născută din părinți români hipioți aș fi fost pedepsită dacă mă apucam să desenez”, își laudă ea șansa. Știe că o pildă ca a ei nu va schimba societatea din temelii, „nu toți trebuie să fie artiști tocilari și obsedați ca mine”. E însă sigură că un pas înainte putem face cu toții. Cum? Învingând frica de a gândi „out of the box”.

VoxPublica
VoxPublica
Lasă un răspuns

Your email address will not be published.