Vine pandemia pandemiilor? Semnalul de alarmă tras de FMI și ce se ascunde în spatele protestelor anti-mască
Protestele de zilele trecute din București și alte mari orașe, asumate inițial de AUR dar ”patronate” de Diana Șoșoacă, Pompiliu Diplan și alți lideri conspiraționiști, nu sunt numai ce am văzut la TV.
Lor li se adaugă o criză economică în curs și consecințe sociale dramatice la nivel global – ambele putând să declanșeze un domino al conflictelor geopolitice de tipul unei conflagrații mondiale.
Mai întâi, criza economică
Economistul şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Gita Gopinath, a recunoscut marţi că există tensiuni sociale şi economice extreme la nivel global, din cauza impactului pandemiei de coronavirus, şi a avertizat în legătură cu divergenţele notabile cauzate de ritmul inegal de vaccinare, relatează agenţia EFE.
„A trecut un an de pandemie şi comunitatea mondială încă se confruntă cu tensiuni sociale şi economice extreme pe măsură ce creşte numărul de victime şi milioane de persoane rămân fără loc de muncă”, a semnalat Gopinath, marţi, la conferinţa de presă pentru prezentarea raportului privind „Perspectivele Economice Globale”.
În acest sens, economistul şef al FMI consideră că este „fundamental” să se facă progrese în rezolvarea tensiunilor comerciale şi tehnologice la nivel mondial, precum cele existente între China şi Statele Unite ale Americii.
În raportul său, FMI avertizează în legătură cu posibila instabilitate pe care o pot provoca pe plan mondial tensiunile dintre cele două puteri.
„Tensiunile dintre SUA şi China continuă să fie ridicate pe numeroase fronturi, printre care comerţul internaţional, proprietatea intelectuală şi securitatea cibernetică”, a subliniat organizaţia financiară cu sediul la Washington.
Cu toate acestea, Gopinath a dat asigurări că o ieşire din această criză economică şi de sănătate „este tot mai vizibilă”.
În previziunile sale, FMI a revizuit în sus estimările de creştere a economiei globale la 6% în 2021, cu cinci zecimi mai mult faţă de cât estimase în ianuarie, datorită puternicelor reveniri din SUA şi China, relatează Agerpres.
Pentru 2022, FMI preconizează o creştere globală cu 4,4%, cu două zecimi peste estimările din urmă cu trei luni.
Una dintre revizuirile cele mai importante vizează creşterea estimată pentru Statele Unite, prima economie mondială, pentru care prevede acum o expansiune de 6,4% în 2021, cu 1,3% peste nivelul anticipat anterior.
O mare parte din acest avans, semnalează raportul, este determinată de pachetul de stimulente fiscale lansat de preşedintele american, Joe Biden, care este de aşteptat să aibă „impact pozitiv şi asupra principalilor săi parteneri comerciali”, în special Mexic.
Pentru China, FMI estimează o creştere de 8,4% anul acesta, cu trei zecimi mai mare decât anunţase în ianuarie, deoarece „măsurile efective de izolare, un puternic răspuns al investiţiilor publice şi sprijinul cu lichiditate din partea băncii centrale au facilitat o recuperare robustă”.
A declanșat Rusia o mare operațiune?
Rusia a fost identificată de SUA, UE și alți parteneri occidentali drept sursa atacurilor cu fake news în pandemie și nu numai.
În acest context, orice acțiune de destabilizare prin proteste este percepută drept o mare mână de ajutor întinsă Moscovei.
De aceea, lideri conspiraționiști ca Diana Șoșoacă, George Simion, Pompiliu Diplan sau Dan Bittman sunt în vizorul celor care fac această legătură dintre haosul protestelor și interesele Kremlinului de a destabiliza Occidentului – fapt asumat pe față de conducerea actuală a Rusiei.
Mai mult, dacă la asta se adaugă intervenții publice împotriva memoriei poporului român, cum a făcut Diana Șoșoacă, nimic nu mai e de spus.
Senatoarea Diana Soșoacă a anunțat că prezintă scuze Ambasadei Rusiei pentru că un grup de manifestanți a ajuns săptămâna trecută în fața sediului reprezentanței diplomatice pentru a comemora masacrul de Fântâna Albă (1941, în Bucovina ocupată de URSS).
Manifestanții aveau un banner pe care scria: “1 aprilie 1941, 80 ani de la masacrul împotriva românilor care se întorceau acasă”.
“Am simțit o mare rușine când am văzut ce s-a întâmplat. Nu e corect și nu e diplomatic să faci așa ceva unui mare vecin! Cum să aprinzi lumânări? Îmi cer eu scuze Ambasadei Rusiei pentru cele întâmplate“, a spus Șoșoacă la RTV.
Masacrul de la Fântâna Albă a fost o tragedie imensă pentru România.
Dacă Diana Șoșoacă aruncă la coș suferința românilor împușcați de armata sovietică în timp ce se întoarceau în România, atunci își asumă un mare risc: de a fi considerată trădătoare de țară.
De aceea, implicarea ei de partea anarhiștilor COVID o expune într-o lumină aparte, mai ales când lovește în memoria poporului român.
