Are dreptate Cîțu că România devine ”tigrul” economic al Europei?
În ciuda economiei încă mult rămase în urmă față de țările occidentale, România dă în ultima vreme semne că poate deveni ”tigrul” economic al Europei, dacă nu cumva a devenit deja.
Pandemia a afectat multe sectoare sociale, dar a demonstrat că, inclusiv în vremuri de criză, România are resurse de a fi în topul relansării economice, cu o condiție: politicile publice să nu fie dirijate spre consum (măriri de pensii și salarii, ca în vremea PSD), ci spre motorul financiar al oricărei țări: investițiile.
Cele două guverne instalate la Palatul Victoria după căderea Cabinetului Dăncilă au schimbat paradigma bugetară, mutând accentul de pe consum (încurajat oricum pe datorie externă) pe creștere economică.
După Guvernul Orban, a venit rândul Guvernului Cîțu să parieze acum pe investiții, folosind și marea șansă a fondurilor europene (în special, via PNRR – aproximativ 30 de miliarde de euro oferite României de UE).
Dar chiar a devenit România ”tigrul economic al Europei”, așa cum lasă de înțeles mesajele repetate ale primului ministru?
Premierul Florin Cîţu a declarat, vineri, la Baia Mare, că România este în top cinci ţări ale lumii care au avut creştere economică în perioada pandemiei.
Întrebat referitor la un document publicat de Comisia Europeană în care se arată că valoarea măsurilor de sprijin luate de România în timpul pandemiei s-a ridicat la 1,63% din PIB, prim-ministrul Cîţu a precizat că acestea sunt doar măsurile directe, dar trebuie luate în calcul şi garanţiile, astfel ajungându-se la peste 3% din PIB.
”Nu, acolo sunt măsuri care erau directe. Noi ne uităm şi la garanţii. Eu când am spus de peste 3% – şi dacă vă uitaţi este şi analiza celor de la Fondul Monetar – ne uităm şi la garanţii ca măsuri de susţinere a economiei. Iar România a avut soluţia, aveam două soluţii atunci: ajutoare de stat sau garanţii. Am ales să dăm mai multe garanţii şi vedeţi că a fost soluţia câştigătoare. România are creşterea cea mai mare din UE două trimestre la rând, iar un studiu pe care l-a făcut Deloitte – cred că l-a prezentat ieri sau alaltăieri – arată că România este între cinci ţări din lume care au avut creştere economică în pandemie. Deci, a fost o măsură bună cea pe care am luat-o noi şi a ajutat şi companiile. Altfel nu aveam creştere economică, dacă era o măsură proastă”, a spus Florin Cîţu, răspunzând unei întrebări referitoare la măsurile de sprijin acordate firmelor în timpul pandemiei.
În primul trimestru al lui 2021 – creștere record a României
Economia României a crescut spectaculos in T1/2021, depăşind toate aşteptările, cu o creştere de 2,8% faţă de T4/2020, care a fost un trimestru foarte bun, notează Ziarul Financiar.
Comparativ cu T1/2020, în primele trei luni din 2021, PIB-ul a scăzut cu 0,2% pe seria brută şi nu a înregistrat nicio modificare pe seria ajustată sezonier, arată datele semnal privind evoluţia PIB în primele trei luni din acest an, publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
„Este cu mult peste aşteptări. La prima vedere, după aceste date, am putea avea o creştere economică pe tot anul, de 7%, poate fi chiar mai mult”, a comentat Ionuţ Dumitru, economisul-şef al Raiffeisen Bank, fost preşedinte al Consiliului Fiscal.
Economia României ar putea crește cu 7% în acest an, estimează și economiștii chestionați de Economedia.
Aceștia consideră că majorarea de 2,8% a produsului intern brut din primul trimestru este peste orice așteptări, la ea contribuind toate sectoarele economice.
Și BCR și-ar putea revizui prognoza privind creșterea PIB la finalul anului la 6-7%, a declarat Ciprian Dascălu, economist-şef al BCR.
Potrivit lui Dascălu, în primul trimestru au crescut atât producția industrială, cât și construcțiile și serviciile prestate companiilor, cu o surpriză din partea serviciilor prestate populației, în timp ce doar vânzările cu amănuntul au înregistrat o scădere.
Modelul ”trigrilor asiatici”
Cei patru ”tigri asiatici” – Hong Kong, Singapore, Coreea de Sud și Taiwan – fascinau lumea economică, odinioară.
De la începutul anilor ‘60, până în anii ‘90, ei au obținut cu regularitate creșteri cu două cifre.
O generație care trudise ca fermieri și pălmași își privea nepoții cum devin cei mai educați oameni de pe planetă.
Tigrii au început prin a face cămăși din bumbac, flori de plastic și peruci negre.
Nu a trecut multă vreme, și ei produceau cipuri de memorie, laptopuri și derivative de acțiuni.
În acest timp, ei au generat și o dezbatere academică furtunoasă despre sursa succesului lor. Unii îl atribuiau nicovalei conducerii de către guvern; alții, cuptorului piețelor concurențiale.
Plusuri certe, dar ce facem cu minusurile?
Există însă și o latură negativă: această perspectivă bună de creștere, laolaltă cu economiile acumulate de români în perioada pandemiei ar putea duce la o creștere puternică a prețurilor.
Dacă România ar fi intrat în pandemie cu o economie solidă, nu cu una îndatorată masiv pentru măsuri absolut iresponsabile cum ar fi dublarea pensiilor (decizie a guvernelor PSD din epoca Dragnea), viitorul ei ar fi fost mult mai sigur.
Acum, dezechilibrarea sistemului public de pensii prin măsuri populiste și de clan (vezi pensiile speciale), va atârna ca o piatră de moară de gîtul economiei.
Există doar o singură șansă pentru depășirea tuturor erorilor trecutului: pariul pe investiții și pe privați, adică pe creștere economică.
Orice revenire la măsurile de tip PSD va îngropa economia pe generații.
De aceea, pe moment, Florin Cîțu are motive să creadă în România – tigrul Europei, dar această emblemă va fi cu adevărat certă doar dacă reformele actuale vor continua cel puțin pe durata a două cicluri electorale.
