Adevărul despre relația Cîțu-Vîlceanu și cum va schimba ea raporturile de putere în România
Dacă Florin Cîțu n-ar fi devenit ținta atacurilor PSD, AUR și ale propriilor colegi liberali din tabăra Orban, noul ministru de Finanțe ar fi avut probabil o nominalizare liniștită.
Cum însă el este prieten vechi cu Florin Cîțu, Dan Vîlceanu a avut de ”încasat” un surplus de acuzații tocmai din acest motiv.
De fapt, nu e nimic nou în atacurile la adresa sa în afara celebrelor vechi ”dezvăluiri” lansate de PSD prin presa sa: că a făcut parte din tineretul PSD, că familia sa a avut contracte cu statul (de când e ilegal așa ceva?!) sau că are prea mulți bani (ne-am întors cumva în comunism?).
Adevărul e unul singur: noul ministru de Finanțe nu a comis nicio ilegalitate, altfel n-ar mai fi fost propus ministru, căci legea nu permite infractorilor nereabilitați să ajungă în funcții publice.
Despre toate acestea, Vîlceanu a vorbit din nou, a ”n”-a oară, de astă dată ca ministru de Finanțe.
„Există o companie care e a părinților mei înființară în 1997, când eu aveam 18 ani, deci această chestiune că aș folosi părinții paravan pentru afaceri nu se justifică. La 18 ani trebuie să fii cel puțin precoce sau mai mult decât precoce ca să-ți folosești părinții paravan. Iar de contracte de acolo, toate – și niciodată altfel – au fost câștigate doar prin licitație publică.
Am avut două companii pe care le-am lichidat când am intrat în Parlament pentru a evita astfel de întrebări și cred că am făcut bine. Dacă va uitați în declarația de avere, am avut bani din lichidarea unei companii”, a spus Dan Vîlceanu, potrivit Digi 24.
El a declarat că a fost membru într-o organizație de tineret a PSD și că a părăsit partidul când era la master, iar în partid „nu puteai găsi oameni cu care să relaționezi”.
„Am văzut toți sfinții din politică criticând acest lucru. Am fost acum mai bine de 10 ani într-o organizație de tineret. Dacă acesta e păcatul meu politic, îl duc„, a afirmat el.
Ministrul de Finanțe va fi ”jupânul” banului public
Premierul Florin Cîțu îi predă joi portofoliul Finanțelor lui Dan Vîlceanu, după un interimat care a durat mai bine de o lună, timp în care a fost făcut proiectul de rectificare bugetară.
Din această perspectivă, concluzia cea mai importantă a nominalizării lui Dan Vîlceanu la Finanțe nu este vânturarea unor eterne acuzații (pe care, dacă politicienii le-ar lua în seamă, aproape că nu ar mai avea cine să facă politică în România), ci ce se schimbă în structurile de putere.
Iar miza, aici, este una foarte mare.
Ministrul de Finanțe va avea un rol-cheie în distribuirea banilor, într-o perioadă în care se așteaptă să plouă cu bani europeni peste România. Un apropiat al premierului la Ministerul Finanțelor înseamnă consolidarea puterii lui Florin Cîțu atât în PNL, cât și în raport cu partenerii de coaliție.
Cîțu, un premier tot mai puternic
Cine împarte banii are, mai ales în România, suficientă marjă de manevră pentru face ”reglaje fine” astfel încât să aibă mai mult de beneficiat cei care susțin un anume grup de interese, legitim de astă-dată, câtă vreme scopul banului public nu este devalizarea de tip Dragnea, ci prioritatea dezvoltării unor regiuni și proiecte în dauna altora.
Un Florin Cîțu premier cu un ministru de Finanțe din tabăra Orban (sau din nicio tabără, ceea ce era oricum imposibil) nu transmitea putere în raport cu ”piața” politică, inclusiv de la Opoziția PSD-AUR.
Acum însă, după ce Cîțu a rezistat atacului pe tema amenzii sale de circulație din SUA de acum 20 de ani, cu Dan Vîlceanu-ministrul Finanțelor, vorbim de un prim-ministru foarte puternic.
Oltenia, pe lista câștigătorilor. Dar Boc și Flutur nu pierd
Aceasta este o mutare cu mare efect în perspectiva Congresului PNL din septembrie, dar definește și liniile de guvernare pentru perioada rămasă până la alegerile din 2024, până când coaliția actuală trebuie să ”livreze” rezultate palpabile populației: creștere economică, investiții străine, infrastructură, fonduri europene, conversia economiei spre verde și digitalizare.
Florin Cîțu și Dan Vîlceanu sunt olteni și prieteni, primul din Vîlcea, al doilea din Gorj. E clar că influența lor asupra dirijării banului public va fi majoră.
E de așteptat ca județele din sudul țării, lăsate mereu la groapa de gunoi a suportului financiar al statului (vezi subdezvoltarea din Teleorman, Olt, Mehedinți, Dolj etc.) să devină acum prioritate pentru guvernare.
Evident, nu vor fi uitate zone foarte puternice, precum Clujul sau Suceava, ai căror lideri Emil Boc și Gheorghe Flutur au avut un cuvânt greu de spus în susținerea lui Florin Cîțu în bătălia cu Ludovic Orban.
Dar noutatea ar fi acum că Gorjul sau Vîlcea, pe lângă alte județe ”slabe” care au trecut între timp în tabăra premierului prin liderii PNL locali, vor lua partea leului măcar în privința investițiilor publice viitoare.
Aceasta este o primă concluzie a schimbării intervenite odată cu numirea lui Dan Vîlceanu la Finanțe.
Cîțu nu știe jocurile cu primarii, Vîlceanu – da
A doua mare concluzie: cei doi vor fi cheia consolidării PNL în plan local, prin fixarea pe poziție a primarilor liberali (susținuți cu fonduri consistente) și atragerea unor primari de succes de la alte partide, în special de PSD – marele adversar.
Aici se va da marea bătălie pentru viitoarele alegeri: în rețeaua locală de partid, de primari, știind deja de pe acum că viitoarele alegeri vor depinde mai mult decât oricând de mobilizare (mai ales că, de la ciclu electoral la altul, scade oricum prezența la vot, din cauza ”dezamăgiților”).
Cîțu nu are experiența muncii de partid, Dan Vîlceanu – da. De aceea, tandemul are acum ”pâinea și cuțitul” și pentru a face treabă bună cu banul public (mulțumirea comunităților locale prin investiții, colectarea mai bună la buget pentru plata pensiilor și a salariilor la stat), dar și pentru a-și consolida puterea în PNL, și a PNL în raport cu ceilalți competitori, în perspectiva alegerilor din 2024.
USRPLUS și UDMR vor lua partea leului
După Congresele PNL și USRPLUS, de la care se așteaptă liniștirea apelor interne prin alegerea unei conduceri stabile, actuala coaliție are pe masă tot ce-i trebuie pentru a se apuca de treabă: controlul banului public – esențial pentru a ține în mână o țară foarte haotică politic -, potopul de fonduri europene și terenul fertil pentru dezvoltare economică (investiții majore în infrastructură, atragerea de mari investitori, propulsarea agriculturii și a turismului în topul UE).
Prin propulsarea lui Dan Vîlceanu la Finanțe, un bun negociator și abil politician, capabil să mulțumească pe toată lumea fără să ignore propriul interes de grup, actuala guvernare și-a asigurat stabilitatea financiară.
PNL, USRPLUS și UDMR vor beneficia din plin de ea, prin consolidarea puterii locale odată cu pomparea de resurse în cei care compun structura de partid.
USRPLUS și UDMR dețin ministere și administrații locale unde au mari interese financiare. Cătălin Drulă trebuie să dezvolte infrastructura, iar maghiarii au nevoie de bani pentru recuperarea decalajelor în Harghita și Covasna.
PSD, câștigător în sondaje, perdant la voturi ”pe mobilizare”
PSD, în schimb, va fi marele perdant, deoarece e de așteptat să sufere o mare hemoragie de primari, care vor lua calea PNL sau a USRPLUS, ca să nu aștepte sine die la ușa lui Dan Vîlceanu.
Din aceste motive, cei care acum spun că PNL sau USRPLUS s-au prăbușit în încrederea românilor, după scandalurile interne, se pripesc. Iar PSD se îmbată cu apă rece când se bucură se creșterea în sondaje.
Până în 2024 mai sunt trei ani buni, iar banii sunt la Cîțu și Vîlceanu, nu la Ciolacu sau la Mihai Tudose.
Asta rezolvă multe: mulțumirea populației, dacă guvernarea va face treabă palpabilă, calmarea presei premeditat ostile (vezi gestul lui Dan Voiculescu de a-i lua apărarea lui Cîțu, fondatorul Antenelor știe în ce parte bate vântul) și chiar cumpărarea ”la bucată” a parlamentarilor din Opoziție, pentru a evita riscul unei moțiuni de cenzură (actuala majoritate parlamentară e încă fragilă, dar banul poate s-o întărească).
Maghiarii au fost pragmatici dintotdeauna (vezi și susținerea lui Kelemen Hunor pentru Cîțu, în scandalul ”SUA”), liderii USRPLUS, de la Drulă la Ghinea sau Barna, par să fi învățat această lecție în primele luni de guvernare. E simplă: fără bani, interese și compromisuri (vezi susținerea USRPLUS pentru Cîțu), dispari!
Liberalii o știu cel mai bine.
