Analiză Daniel Udrescu: Deficiențe legislative identificate în O.U.G. nr. 78/2025 și propuneri de corectare
Daniel Udrescu semnalează, într-o nouă analiză, o serie de deficiențe legislative identificate în O.U.G. nr. 78/2025 și formulează propuneri concrete de corectare a actului normativ.
-
Utilizarea nejustificată a procedurii de urgență
Act normativ criticat:
O.U.G. nr. 78/2025.
Deficiență:
Preambulul invocă drept situație extraordinară întârzierea procesului legislativ și necesitatea adoptării în timp util a hotărârilor locale. Aceste elemente reprezintă situații administrative previzibile și recurente, nu evenimente excepționale care să justifice delegarea legislativă de urgență.
Consecință:
Apare riscul încălcării art. 115 alin. (4) din Constituție privind existența unei situații extraordinare reale.
Recomandare:
Abrogarea dispozițiilor adoptate prin procedură de urgență și reglementarea prin lege adoptată în Parlament.
-
Motivare insuficientă a urgenței
Act criticat:
Preambulul O.U.G. nr. 78/2025.
Deficiență:
Nu este demonstrată imposibilitatea utilizării procedurii legislative ordinare.
Consecință:
Vulnerabilitate constituțională privind fundamentarea urgenței.
Recomandare:
Instituirea obligației de prezentare a unui studiu de impact și a unei justificări economice detaliate pentru orice ordonanță care afectează fiscalitatea locală.
-
Condiționarea autonomiei locale prin sancțiuni financiare
Act criticat:
Art. 489² alin. (3) introdus prin O.U.G. nr. 78/2025.
Deficiență:
Neadoptarea sau necomunicarea hotărârii locale conduce la sistarea unor transferuri bugetare.
Consecință:
Limitarea indirectă a autonomiei locale și afectarea serviciilor publice locale.
Recomandare:
Eliminarea mecanismului de suspendare a transferurilor bugetare.
-
Presiune legislativă asupra procesului deliberativ local
Deficiență:
Autoritățile locale sunt obligate să adopte decizii fiscale într-un interval foarte scurt.
Consecință:
Reducerea calității fundamentării economice și fiscale.
Recomandare:
Stabilirea unui termen minim de 90 de zile între publicarea normelor și adoptarea hotărârilor locale.
-
Lipsa studiului de impact economic
Deficiență:
Nu există o evaluare a impactului asupra contribuabililor și bugetelor locale.
Consecință:
Creșterea riscului de măsuri disproporționate.
Recomandare:
Obligativitatea studiilor de impact înaintea modificării fiscalității locale.
-
Instabilitate normativă excesivă
Acte criticate:
Legea nr. 239/2025 și O.U.G. nr. 78/2025.
Deficiență:
Modificări succesive într-un interval foarte scurt.
Consecință:
Imposibilitatea planificării fiscale și investiționale.
Recomandare:
Interzicerea modificării regimului fiscal local cu mai puțin de 12 luni înainte de aplicare.
-
Lipsa predictibilității fiscale
Deficiență:
Contribuabilii nu își pot anticipa obligațiile fiscale pentru anul următor.
Consecință:
Blocarea investițiilor și a planificării financiare.
Recomandare:
Introducerea principiului stabilității fiscale multianuale.
-
Confuzia dintre proprietate și utilizare
Acte criticate:
Titlul IX din Codul fiscal și normele de aplicare.
Deficiență:
Impozitarea este influențată de utilizarea declarată și de statutul utilizatorului.
Consecință:
Pierderea caracterului patrimonial al impozitului pe clădiri.
Recomandare:
Revenirea la impozitarea bazată exclusiv pe caracteristicile bunului.
-
Reîncadrarea abuzivă a locuințelor
Deficiență:
Existența unui sediu social declarat poate determina reclasificarea locuinței.
Consecință:
Majorări de impozit de ordinul miilor sau zecilor de mii de lei anual.
Recomandare:
Încadrarea fiscală să fie realizată exclusiv pe baza utilizării efective a spațiului.
-
Confuzia dintre sediu social și loc de desfășurare a activității
Acte criticate:
Practica administrativă rezultată din aplicarea Codului fiscal.
Deficiență:
Adresa juridică este tratată ca probă a activității economice.
Consecință:
Impozitare suplimentară fără fundament economic real.
Recomandare:
Separarea explicită în Codul fiscal a noțiunii de sediu social de noțiunea de spațiu utilizat economic.
-
Lipsa unor criterii probatorii uniforme
Deficiență:
Autoritățile locale utilizează criterii diferite pentru aceeași situație de fapt.
Consecință:
Tratament fiscal neuniform la nivel național.
Recomandare:
Elaborarea unor norme metodologice obligatorii și unitare.
-
Posibile încălcări ale principiului proporționalității
Deficiență:
Sarcina fiscală poate crește exponențial fără modificarea utilizării efective a proprietății.
Consecință:
Afectarea dreptului de proprietate și a libertății economice.
Recomandare:
Introducerea unor limite maxime de variație a impozitului în cazul reclasificărilor fiscale.
-
Vulnerabilitate constituțională privind art. 1 alin. (5)
Deficiență:
Lipsă de claritate și previzibilitate a normei.
Recomandare:
Rescrierea integrală a dispozițiilor privind clasificarea clădirilor.
-
Vulnerabilitate constituțională privind art. 44
Deficiență:
Afectarea disproporționată a exercițiului dreptului de proprietate.
Recomandare:
Corelarea sarcinii fiscale cu utilizarea economică efectivă.
-
Vulnerabilitate constituțională privind art. 56
Deficiență:
Justa așezare a sarcinilor fiscale este afectată de criterii exclusiv formale.
Recomandare:
Introducerea principiului prevalenței realității economice asupra formei juridice.
CONCLUZIE GENERALĂ
Analiza O.U.G. nr. 78/2025 evidențiază un cumul de deficiențe procedurale, constituționale, fiscale și administrative. Actul normativ generează instabilitate legislativă, reduce predictibilitatea fiscală, afectează autonomia locală și menține mecanisme care permit reclasificarea fiscală a proprietăților pe criterii formale, fără legătură cu utilizarea efectivă a acestora. Se recomandă revizuirea integrală a reglementării, eliminarea sancțiunilor bugetare aplicate autorităților locale și reformarea sistemului de impozitare a clădirilor pe baza realității economice și a principiilor constituționale ale proporționalității, securității juridice și justei așezări a sarcinilor fiscale.
