Ăştia de afară vor securişti, comunişti. P.S. Mahmureala cu Băsescu

octombrie 31, 2008 0

Scriu cu întîrziere despre întîlnirea din prima seara a Festivalului de Literatură. Ce-am auzit pe acolo, ce-am spus pe acolo:

  • Philip O’Ceallaigh e un tip misto, relaxat, mi-a placut ca nu-şi face o mare glorie din faptul că locuieşte în Romania, nu are aere de „expat”, de străin colonizator. Are chestia aia naturală de tip onest care înregistrează şi spune exact ce înregistrează, nu „bagă în ele”, nu le „înfloreşte”, nu încearcă să impresioneze. Mi-a plăcut şi ambasadorul Irlandei care a ascultat atent fără să tresară la nici o scenă dură, la nicio serie de înjurături din noua proză a scriitorului irlanez.
  • A fost bună întrebarea lui George Onofrei cu „Ce le oferim noi, cei din est?”. Mulţi literaţi romani gîndesc aşa despre ei, ca despre nişte furnizori de servicii. Or, asta e mai mult o chestiune de industrie editorială, genul de întrebare care de fapt limpezeşte terenul: din păcate, chiar aşa gîndim! Aici mi-am spus şi eu obsesiile pe care deja vi le-am prezentat cu faptul că n-am nimic de oferit, că să gîndeşti aşa te provicializează şi alte prostii…
  • T.O.Bobe a vorbit despre faptul că de afară se aşteaptă, chiar dacă ei n-o spun direct, texte care să cuprindă obligatoriu ceva securişti, comunişti etc. Se aşteaptă specific naţional şi clişeu. El se arăta deranjat. Eu la fel. am aceeaşi lipsă de interes pe care am văzut-o la Moartea domnului Lăzărescu. Un film bun dar insuportabil de romanesc facut pentru export. Alora de acolo le-a placut insa tocmai pentru ca si+au gasit propriile spitale oglindite in poveste, nu pentru „romanescul” situatiei

În seara asta vin alţii scriitori tari: Attila Bartis, György Dragomán, Filip Florian, Florin Lazarescu, Dan Lungu, Ana Maria Sandu, Lucian Dan Teodorovici. Zic să fiţi acolo.
Completare la editorialul cu Băsescu
Am uitat să spun (de fapt n-am avut loc in 2000 de semne) in editorialul de azi o chestie foarte simpla dedicată băsescienilor convinşi:
Mi-e dor de perioada in care aveam o mie de argumente sa tin cu Basescu. Nu mai e cazul acum. Acum singurul lucru care ma face sa-i iau partea e Felix cu toată şleahta lui, Tăriceanu cu tot felul de intretinuti tupeisti, stupizi precum andronic, ciutacu, badea and comp. Ceea ce e trist.
E trist de exemplu că şi Traian Ungureanu şi alţii încă mai vînd entuziasm probasescian in textele lor cînd vremea aia a apus de prea mult timp. E un soi de reţetă din aia aiuristică pentru mahmureală care e clar că nu va funcţiona vreodată: dacă ţi-e rău, mai bea o vodcă.

Articol scris in colaborare cu Dragos Stanca
VoxPublica
VoxPublica
Lasă un răspuns

Your email address will not be published.