Atletii Securitatii: de ce doar vedetele turnau


    Citeam deunazi niste documente extrase de prin diverse dosare de urmarire informativa si publicate in mai multe carti. Se refera la oameni de care nu a auzit nici gandul, nici pamantul. Insa e vorba despre copii care isi toarna colegii de banca, despre preoti care-si spioneaza si enoriasii, dar si colegii de parohie. Sau despre prelati ortodocsi care-i dau in gat pe cei catolici si greco-catolici. Povesti interesante, palpitante, in care afli cum pana si sotiile turnatorilor erau folosite ca surse, desi nu aveau nici cea mai mica idee la ce folosesc informatiile date. Sunt fapte de viata, iar cand ma gandesc ca dupa retragerea armatelor sovietice din Romania colaborarea romanilor cu Securitatea, turnarea cu aplomb a vecinilor si prietenilor, nu mai avea nici macar scuza unei forte armate ce-ti tine pusca-n coasta, incep sa cred ca fenomenul turnatoriei si al turnatorilor nu poate fi dezlipit de studiul societatii romanesti din acea vreme. Sa ma explic(am mai facut-o o data intr-un editorial, dar cred ca nu strica sda reiau ideea): daca unul din zece romani, sau unul din cinci a lucrat pentru securitate, indiferent de forma (informator, persoana de sprijin, etc..), iar doi din trei sau trei din cinci erau urmariti, a condamna Securitatea cu forta si apasarea unei ghilotine morale inseamna, practic, a damna intreaga societate romaneasca. Pentru ca pe langa o condamnare incorpore a celor ce lucrau „cu diavolul”, dupa cum se exprima un emerit profesor universitar, mai este si problema celor ce stiau de aceasta colaborare si nu au facut nimic. Pe ei cum sa-i numim, daca tot suntem la capitolul botez?
    Sa indraznim sa spunem ca societatea romaneasca de atunci se impartea in turnatori si exista lasi? Cred ca o asemnea concluzie ar crea mai multe probleme decat deconspirarea membrilor Sfantului Sinod al BOR care au dat cu subsemnatul despre activitatea preacucernicilor confrati intru credinta.
    sa fiu clar: cred ca o discutie despre Securitate merita avuta, macar in scop profilactic, o data pe saptamana. Numai ca am observat cum, dezvaluire dupa dezvaluire, deconspirare dupa deconspirare, numele grele ale vietii actuale, vedetele din politica, cultura sau din societatea civila ce au colaborat cu Secu, nu au facut altceva decat sa scada interesul pentru ceea ce este cu adevarat ingrozitor. Povestea unui elev de liceu care-si toarna parintii fara scrupule este cu mult mai ingrozitoare decat, sa zicem, turnatoriile Monei Musca. Iar numele lui merita cunoscut in egala masura cu cel al fostului ministru.
    Cred ca e timpul sa trecem  peste faza socului. „Vai, Stolnici a colaborat!”… Aceasta atitudine nu are nici o finalitate. Este insa timpul pentru discutii, pentru analize. si mai mult decat in Institute, ele trebuie facute in scoli si licee. Iata ca a aparut si un manual de istorie dedicat comunismului. Este optional. Si pentru toata Romania exista  doar 30 de profesori.
    Si chiar daca subiectele cu turnatorii vedeta s-au cam perimat, ar fi timpul sa iasa la rampa si anonimii cu povestile lor. Pentru ca oprirea brusca a sirului de dezvaluiri despre mecanismul prin care cetatenii se supravegheau intre ei nu va face altceva decat sa cimenteze concluzia ca vedetele de azi au fost atletii  securitatii de ieri, iar securitatea insasi a fost o problema punctuala.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here