Babes-Bolyai vrea să organizeze confruntare în aula universităţii între Băsescu, Geoană, Antonescu et comp.
Horatiu Pepine scrie pentru Deutsche Welle despre posibilitatea ca prezidentiabilii sa se intilneasca in aula Universitatii Babes-Bolyai. Ar fi chiar o idee. Simpla premiera de a scoate din studiorile televiziunilor macar pentru o zi dezbaterea politica ar fi binevenita. Pepine aminteste de faptul ca si intelectualii au devenit un soi de perete la care joaca Basescu de unul singur de fata cu televiziunile.
Dar ma intreb daca nu cumva esecul „intelectualizarii” electoralelor nu vine si dintr-o supraestimare a intelectualului. Ideea de elita, de aula, de staif intelectual dat unei discutii intre politicieni imi pare de un artificial fioros. As vrea cu toate astea sa-i vad in acea aula. Macar am schimba un show cu un alt show… Dar nu va faceti iluzii ca intelectualii sint niste supraoameni… Problema lor azi, ca si a politicienilor, este tocmai departarea completa si aiuristica de cetateni…
Va reuşi UBB să readucă în atenţia publică subiectele importante fără concesii şi fără omisiuni oportune? Va reuşi să-i oblige pe candidaţi să răspundă cu toată sinceritatea şi gravitatea de care sînt ei capabili?
În orice caz şi-a propus acest lucru. Într-un comunicat difuzat luni, rectoratul UBB anunţă că „îşi asumă rolul de intelectual public şi de conştiinţă sensibilă a nevoilor de modernizare şi afirmare a ţării”.
Cel puţin din punct de vedere logistic Universitatea clujeană pare bine pregătită. Conform comunicatului, va fi pusă la dispoziţie sala Auditorium Maximum din clădirea Colegiului Academic, care are 800 de locuri.
Dar adevărata dificultate nu este de ordin practic. Moderatorii trebuie să găsească tonul potrivit, în aşa fel încît, indiferent de opţiunile lor partizane, întrebările lor să fie cu adevărat relevante. Partizanatul inevitabil trebuie să fie eclipsat de gravitatea abordărilor.
De exemplu, indiferent de opţiune, referendumul pentru desfiinţarea Senatului nu ar mai putea fi pus în termenii unei revanşe simbolice împotriva clasei politice, iar modificarea Constituţiei nu mai poate fi nici ea tratată ca o simplificare funcţională a statului. Argumentele ridicole şi ilogice vehiculate pînă acum ar fi aspru taxate. O dezbatere serioasă nu va putea evita nici răspunderea clasei politice pentru evoluţia dramatică a economiei. (mai mult)
