„Cadavrele se descompun. Stați departe!”. India construiește rapid cimitire și incineratoare, e criză de oxigen, vaccinarea – tardivă. Apocalipsa COVID, în direct
„Vineri am primit 6.000 de cereri de oxigen pe linia noastră de asistență, dar am avut doar 1.000 de cilindri”, spune Taha Mateen, unul dintre coordonatorii misiunii Mercy, cel mai mare consorțiu ONG pentru cooperare împotriva covid din cel mai populat oraș din sudul Indiei, Bangalore.
Mai bine cunoscută în întreaga lume ca fiind capitala indiană a tehnologiei informației și a cluburilor de noapte, Bangalore are acum tristul renume de a fi orașul din sudul țării cu cel mai mare număr de morți din cauza infectărilor înregistrate de la începutul celui de-al doilea val de pandemie.
Orașul de aproximativ 8,4 milioane de locuitori este, de asemenea, capitala statului Karnataka, unul dintre cele patru state indiene cele mai afectate de COVID, în prezent închis timp de 14 zile până pe 12 mai.
Pe măsură ce se răspândește știrea că cifrele oficiale sunt mult sub realitate, un comunicat de presă al guvernului din Karnataka a evaluat joi numărul de morți în Bangalore la 6.139, cu 710.347 de cazuri COVID confirmate, relatează El Pais.!
Doar orașul Pune (din statul de vest al Maharashtra) și capitala națională, Delhi, depășesc Bangalore în acest peisaj apocaliptic.
Amploarea crizei din capitala statului Karnataka poate fi măsurată prin faptul că Guvernul a autorizat conversia urgentă a 93 de hectare de teren în afara Bangalore pentru construcția rapidă a 23 de cimitire și crematorii.
Pentru a înrăutăți lucrurile, locuitorii multor sate în care a fost rezervat terenul s-au pronunțat împotriva propunerii. Aceștia susțin că crematoriile planificate sunt prea aproape de orașe.
Joi, în timpul unei vizite la crematoriul electric din Kalpalli, la est de Bangalore, stăteau aliniate 50 de mașini funebre, făcând coadă la crematoriu.
„Cadavrele se descompun. Stați departe!”, a strigat un grup de șoferi care stăteau de vorbă înghesuiți în timp ce își așteptau rândul. În mijlocul nenorocirii, șoferii păreau să acorde preferință companiei umane față de nevoia de a păstra distanța. În oraș există 13 crematorii precum Kalpalli și situația este aceeași în toate.
Angajații s-au plâns că sunt obligați să lucreze în condiții inumane și că guvernul nu a clarificat ce salariu vor primi. Muncitorii aparțin castei dalite (denumite anterior intocabili) din ordinea socială hindusă.
„Majoritatea dintre noi aparțin unor familii care îndeplinesc această sarcină de secole și generații. Guvernul nu ne-a regularizat niciodată activitatea, în ciuda faptului că agențiile sale folosesc în mod constant serviciile noastre”, denunță A. Suresh, 42 de ani, unul dintre liderii angajaților crematoriului. „Dacă continuăm să lucrăm este pentru oameni”, adaugă el.
Comunitățile care cred în înmormântarea morților lor, și nu în incinerare, suferă nu numai pentru pierderea celor dragi, ci și de lipsa demnității în ritualul final.
În cimitirele orașului nu mai este loc, iar noul teren propus de Guvern este așteptat cu nerăbdare.
„Corpul tatălui meu a trebuit trimis la crematoriul electric direct din spital. Nici nu am putut fi prezenți când l-au luat”, deplânge un inconsolabil Jalimulá Shaik, în vârstă de 36 de ani, în timpul întâlnirii noastre de la Spitalul Victoria, unde lucrează ca voluntar pentru a ajuta persoanele în vârstă la înregistrarea vaccinurilor și la spitalizare.
Shaik s-a alăturat eforturilor de ajutorare după moartea tatălui său, săptămâna trecută. „Am decis că nu era momentul să rămân acasă plângând. Ne rugăm în nazam-e-jenaza („in absentia”) pentru tatăl meu ”, explică el.
Ca și în alte zone ale țării, lipsa de oxigen pare a fi principala cauză a numărului mare de decese.
„Pacienții trebuie să aștepte opt până la 10 ore înainte ca oxigenul să ajungă la ei. Cei mai mulți nu pot aștepta atât de mult”, observă medicul Bartool Fatima, care lucrează coordonator la ONG-ul LabourNet, care oferă primul ajutor persoanelor bolnave care așteaptă să li se aloce un pat de spital. „Lipsa paturilor de spital ar fi putut fi rezolvată dacă am avea suficient oxigen. Oamenii mor nu din lipsă de medicamente, ci de oxigen ”.
Piața neagră și acumulările exagerate
Situația s-a înrăutățit, deoarece oamenii bogați, panicați, au făcut achiziții supradimensionate, provocând acumulări exagerate și impulsionând piața neagră. Ziarele orașului sunt pline de știri despre raidurile poliției asupra vânzătorilor ilegali. Numai în ultima săptămână, poliția a anihilat 16 bande care încearcă să vândă produse false sau supraevaluate.
Cu toate acestea, o căutare superficială pe rețelele de socializare este suficientă pentru a descoperi o rețea de distribuitori ilegali care oferă nu numai buteliile și concentratoarele de oxigen, ci și medicamentele vitale și paturile de spital celui mai bun ofertant.
O butelie de oxigen care poate fi închiriată pentru 2.000 de rupii [aproximativ 22 de euro] este oferită pe piața neagră pentru nu mai puțin de 40.000 [aproximativ 450 de euro].
Nandish Kumar, un distribuitor de echipamente medicale, spune că nu există stoc de concentratoare de oxigen pentru uz casnic în oraș.
„Dacă cineva va rezerva unul acum, îl voi putea livra pe 25 mai și va costa 70.000 de rupii [aproximativ 780 de euro]. Aceasta este valoarea oficială cu factură. Cele de pe piața neagră sunt mai scumpe”, spune el. Potrivit lui Kumar, în martie concentratoarele erau încă disponibile în oraș pentru 25.000 de rupii [aproximativ 280 de euro].
Taha Mateen estimează că reunirea tuturor resurselor medicale ale orașului ar putea servi doar o zecime din populația care are nevoie de îngrijiri urgente și afirmă că majoritatea cererilor de spitalizare și echipamente vin la ele prin intermediul rețelelor sociale.
„Oamenii bogați și influenți nu au nevoie de ajutorul nostru, iar cei săraci nu știu cum să-l acceseze. Mă întreb ce facem”, reflectă Padmini Ray, specialist în științe umane digitale și fondatorul oxygenblr.in, site-ul folosit de ONG-urile orașului pentru a strânge fonduri și a coordona ajutorul.
Pentru a ne face o idee despre cât de haotică este situația, Ray spune că oamenii nu returnează recipientele după ce le folosesc.
„Nu avem suficient personal pentru a le distribui și apoi pentru a le recupera. Livrările sunt o prioritate. De asemenea, ne lipsesc umidificatoarele și regulatorii”, spune el.
Între timp, rata de vaccinare a fost redusă la livrarea ”cu picătura”, iar statul a raportat o lipsă gravă de doze.
Guvernul din Karnataka și-a schimbat în grabă planul anunțat de a începe vaccinarea persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 44 de ani de la 1 mai, în ciuda experților care insistă că al doilea val poate fi limitat doar prin imunizarea a 80% din populație.
Aplicația prin care cei mai tineri cetățeni ai statului s-ar putea înregistra pentru vaccinare s-a prăbușit și ea la câteva ore după ce s-a deschis joi, provocând proteste anti-guvernamentale furioase pe rețelele de socializare. Campania de vaccinare va începe după 12 mai.
„Aștept aici de la 8:30 și acum îmi spun că nu mai au doze”, s-a plâns, vineri după-amiază, Jayprakash Narayan, în vârstă de 65 de ani, la spitalul Bowring, din centrul Bangalore.
Narayan și soția sa, în vârstă de 64 de ani, s-au stabilit în oraș după 30 de ani în Kuweit, în timp ce copiii lor au rămas acolo pentru muncă.
„Soția mea are artrită, suntem singuri, nu știu cum vom reuși să facem coada mâine.” Narayan spune că a încercat să cumpere o doză pe piața neagră, dar nu a reușit. Cu toate acestea, pentru a potoli temerile, secretarul general din Karnataka, P. Ravikumar, asigură că „nu vor lipsi vaccinurile pentru persoanele în vârstă. A existat o mică eroare de calcul care a forțat amânarea vaccinării tinerilor ”.
Manohar Elavarthi, de la Fundația Azim Premji, care finanțează ajutorul în 40 de districte ale orașului, acuză:
„Guvernul testează doar persoanele cu simptome. Nu există proiecții în comunitate. Consecința este că există cazuri care rămân nedetectate și contribuie la răspândirea ”.
Elavarthi avertizează, de asemenea, că multe centre de îngrijire primară din oraș au rămas fără materiale pentru a face astfel de teste.
