Cea mai puternică armă a lui Cîțu, în fața lui Orban și a ”armatei” de primari liberali
Un mesaj important al primului-ministru transmis astăzi la prânz ascunde o lovitură de imagine care l-ar putea ajuta în bătălia pentru preluarea conducerii PNL la Congresul din septembrie.
E vorba despre declarații menită să întărească rolul premierului în raport cu primarii din țară care așteaptă bani de la buget pentru realizarea proiectelor lor locale.
Premierul Florin Cîţu a anunţat că toate lucrările de investiţii prin PNDL vor fi finanţate de către Guvern, iar iar facturile conforme vor fi achitate. El a adăugat că restanţele vor fi plătite imediat după rectificarea bugetară obişnuită, la mijlocul anului.
„Clarificare: Toate lucrările de investiţii prin PNDL vor fi finanţate de Guvernul României, conform legii. Ultimele tranşe de plată se referă la facturile depuse până în 15 iunie, care vor fi achitate etapizat până la 20 iulie. Plăţile restante vor fi achitate imediat după rectificarea bugetară obişnuită, la mijlocul anului. Îi asigur pe toţi aleşii locali că toate facturile conforme vor fi achitate şi reafirm îndemnul de a lucra pentru a avea posiblitatea să decontăm cât mai mult”, a scris Florin Cîţu, miercuri pe Facebook.
Deși ”clarificarea” despre care vorbește Florin Cîțu este adresată tuturor primarilor din țară dependenți de bugetul PNDR, în subtext se înțelege mâna întinsă primarilor liberali.
Este un mesaj de forță al premierului, care transmite astfel aparatului politic local al PNL că el este cel care îi poate ajuta, având drept de semnătură pentru deblocarea fondurilor, ceea ce Ludovic Orban nu le poate oferi.
PNDL este un program lansat de fostul ministru al Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea.
Deși a devenit celebru prin contractele suspecte care au fost acordate în cadrul activităţilor din program, fostul premier Viorica Dăncilă anunţa, în luna februarie 2019, că PNDL-ul „a scos ţara din noroaie”.
PNDL poate fi însă un instrument foarte bun, dacă este scos de sub influența politică de tip Dragnea și pus în slujba comunităților mici, sate și orășele, care nu au bugete mari cu ajutorul cărora să poată face investiții necesare (drumuri, școli, terenuri sport etc).
Dar așa cum este el la acest moment, PNLD are dublu rol: ajutorul dat primarilor și localităților, dar și întărirea puterii celui care îl folosește (Florin Cîțu, în cazul de față).
”Mare parte din raportări și cererile pentru deconturi se realizează pe hârtie. Nu există un sistem informatic care să colecteze aceste date eficient, iar primăriile nu sunt mereu eficiente și dornice să transmită date privind proiectele. Rapoartele sunt transmise pe hârtie și introduse în calculator manual de către angajații ministerului. Cu alte cuvinte, avem un program în care se alocă miliarde de lei, mult mai ușor decât în cazul fondurilor europene, dar nu avem un sistem eficient de a verifica dacă proiectele sunt finalizate.
Sute de proiecte semnate înainte de 2018 au deconturi zero sau sub 10% din valoarea proiectului. Există proiecte de zeci sau cu valoarea de peste 100 de milioane lei care nu par a înainta sau pentru care nu au fost făcute cereri de decont. Deși media de finalizare este de 2 ani, am identificat proiecte care s-au terminat în cinci-șase ani, unele dintre ele având bugete foarte mici. Și Curtea de Conturi remarca în cel mai recent raport de audit, din 2019, faptul că sunt proiecte prea vechi la care ar trebui să se renunțe. De asemenea, constata că punerea în practică a unor proiecte aprobate poate dura mult din lipsă de capacitate sau pentru că nu sunt firme care să participe la procedurile de achiziții.”, scria Septimius Pârvu, specialist în politici publice al Expert Forum.
Întrebarea e dacă PNLD mai merită menținut sau nu. Da, însă cu niște condiții clare. Concluzia îi aparține tot specialistului Expert Forum:
”Așadar, PNDL 3 nu poate arăta la fel ca primele două etape. În primul rând, trebuie să închidem proiecte începute demult, care nu mai au sens și nu mai sunt profitabile. Apoi, trebuie să stabilim ce vrem de la program, astfel încât să alocăm fonduri transparent și să îl putem evalua. Faptul că am cheltuit banii, nu înseamnă neapărat că programul a avut impact: trebuie să vedem dacă proiectele chiar au ajutat la dezvoltarea localităților respective. PNDL este un program necesar, care poate contribui la creșterea în special a comunelor și orașelor, care au resurse limitate. Dar pentru asta trebuie să eliminăm prieteniile politice în alocarea fondurilor și să ne întrebăm dacă vrem să mai avem alocări de tipul celor către Sectorul 3 condus de Robert Negoiță, care a primit 114 de milioane de lei pentru reabilitatea unor unități de învățământ în contextul în care tot județul Dâmbovița a primit 334 de milioane.”
