Cinci mari IDEI pentru ca viitoarea pandemie să găsească omenirea mai pregătită

Cinci mari IDEI pentru ca viitoarea pandemie să găsească omenirea mai pregătită

martie 19, 2021 0

Întrucât lumea continuă să fie şocată de pandemia covid-19, experții  în sănătate publica şi managementul urgențelor se pregătesc deja pentru următoarea molimă pe Terra. La urma urmei, biologii sunt siguri că mai devreme sau mai târziu va apărea un nou agent patogen periculos. Iată cinci strategii descrise de doi cercetători americani care vor permite lumii să anticipeze şi poate chiar să ajute la prevenirea următorului focar sau a unei epidemii înainte de a lua dimensiuni pandemice. 

1.Consolidarea sistemelor  existente 

Detectarea în februarie 2021 a unui focar de Ebola în Guineea  a demonstrat importanța critică a supravegherii şi raportării pentru a răspunde rapid şi a controla o boală infecţioasă.
În general, procesul funcţionează astfel: atunci cănd un medic perspicace diagnostigheaza o boală care se află pe lista de supraveghere a Organizației Mondiale a Sănātății şi a Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, acesta raportează cazul autoritaților sanitare. Informațiile merg pe lanţ la nivel de stat, federal si internaţional. 
Medicii, profesioniştii din domeniul sănātății publice şi laboratoarele din întreaga lume trimit rapoarte de boală către grupuri precum Rețeaua de Alertă şi Răspuns la Dezvoltare Globală a Organizației Mondiale a Sănātății. Aceasta colectează toate datele şi ajută la identificarea focarelor noi de boli infecțioase şi a potenţialului lor de pandemie.
Dacă un agent patogen reuşeşte sa scape de mecanismele locale de monitorizare şi începe să se răspândeasca, guvernele dispun de sisteme de gestionare a situațiilor de urgență pentru a răspunde. Aceste structuri de comandă a incidentelor oferă un cadru pentru a răspunde la crize, de la boli infecțioase la dezastre naturale şi atacuri teroriste.
O modalitate practică de a fi pregatiţi pentru o viitoare pandemie este asigurarea stabilitaţii tuturor acestor sisteme si structuri. Acest lucru înseamnă continuarea finanțării, instruirii şi atunci cănd nu există nici o amenințare de pandemie la orizont.

2.Pregătiți cetățenii să-şi facă partea lor

Un răspuns eficient la o pandemie necesită criterii clare şi consistente şi linii directoare care să reflecte cele mai bune practici bazate pe ştiinţe solide.
Mesajele şi datele care explică în mod clar de ce fiecare persoană joacă un rol important în conținerea pandemiei-şi că acest lucru se poate schimba pe măsură ce focarul evoluează în timp-sunt critice.
Sloganul de a rămâne acasă şi de a „aplatiza curba „pentru a evita supraîncărcarea resurselor de asistenţă medicală cu cazuri COVID-19 a fost un prim mesaj esențial de sănātate publică.
O strategie pentru a ajunge la populaţii diverse şi adesea slab deservite este să se bazeze pe liderii comunitații religioase locale pentru a ajuta la transmiterea mesajelor de sănātate publică. Un răspuns eficient la o pandemie necesită criterii clare şi consistente şi linii directoare care să actioneze, care să reflecte cele mai bune practici bazate pe ştiinte solide.
A fi pregatit necesită o „strategie pan-comunitară „care să implice pe toată lumea în fazele de planificare, şi în special pe membrii populaţiilor defavorizate sau vulnerabile. Construirea de relaţii acum poate îmbunătați accesul la informaţii şi resurse atunci cănd apare următorul dezastru, contribuind la asigurarea corectitudinii si agilității ca răspuns.
Oamenii de ştiință şi specialiştii în comunicarea riscurilor au început să dezbată modul în care oamenii se pot descurca cel mai bine cu fluxul de informaţii în timpul unei pandemii.
Învațăturile despre ceea ce a fost numit „infodemic” al ştirilor COVID-19 -unele de încredere, altele cu siguranță nu- pot informa noi strategii pentru schimbul de informații credibile şi consolidarea încrederii în ştiinţă.

3.Coordonează şi practică 

Managerii de urgență şi şefii serviciilor de sănătate au recunoscut de mult că, în situaţii critice de sănātate publică, este esențial un răspuns coordonat de diferite echipe.
Exercițiile de simulare care imită situații de urgență reală ajută personalul administrației să se pregatească  pentru tot felul de crize. La fel ca într-un exercițiu de incendiu, ei aduc părțile implicate să treacă printr-un scenariu ipotetic de dezastru şi să discute roluri şi responsabilitaţi.
Aceste practici implică persoane care lucrează în sănātate publică, gestionarea urgențelor de sănātate şi asistenţă medicală, precum şi reprezentanți federali, tribali, de stat şi locali de prima linie.
Scenariile practice ar trebui să includă, de asemenea, situații de „catástrofă  cumulativă „, cum ar fi un uragan sau o furtună de iarnă care încordează şi mai mult sistemul de răspuns.
În plus față de această formare, profesioniştii din domeniul Sănātății pot primii instruire încrucişată pentru a consolida personalul medical specializat, care ar putea avea nevoie de sprijin în timpul unei pandemii pe termen lung.
Aceste exerciții permit unei comunitați să testeze secțiuni specifice din planul general de gestionare a situațiilor de urgență şi să determine lacunele sau zonele care trebuie consolidate.
Verificarea şi practicarea continuă a planului asigură că toată lumea este cât mai bine pregatită. 
Pandemia covid-19 ne-a învățat lucruri noi despre infrastructură şi lanțurile de aprovizionare. Investițiile în resurse cheie pot consolida stocurile strategice naționale de provizii şi vaccinuri pentru viitor.

4.Rafinează manualul de strategie 

După fiecare răspuns la un dezastru major, diferitele grupuri implicate (forţe de securitate, servicii medicale de urgență, sănătate publică şi căutare şi salvare, printre altele) efectuează aşa-numitele „reflecții după acțiune „, care permit perfecționarea planurilor pentru următorul timp.
De exemplu, după pandemia de gripă din 2009, Departamentul de Sănātate şi Servicii Umane a constatat că, un timp ce eforturile de comunicare ale Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor au  dat roade, unele mesaje importante au trecut neobservate de multe grupuri care nu sunt în limba engleză.
Exercițiul de reflecție post-acțiune a observat că neîncrederea în guvern a crescut atunci când oferta de vaccinuri nu a îndeplinit aşteptările populaţiei.
O revizuire amănunțită a răspunsului la actuala pandemie covid-19 la toate nivelurile va identifica lacunele , provocările şi succesele. Aceste descoperiri „după acțiune” trebuie integrate în planificarea viitoare pentru a îmbunătații pregătirea şi răspunsul la următoarea pandemie.

5.Profită de noul normal

În 1918, când a izbucnit pandemia H1N1, puţini americani aveau telefon. S-au accelerat cercetările care au redus dependența de operatorii de telefonie umană.
În mod similar, nu există nicio  îndoiala că pandemia COVID-19 a declanşat schimbări rapide care vor dura şi vor ajuta statele să fie pregătite pentru ceea ce se va întâmpla în viitor.
Adaptarea la schimbările necesare în modul nostru de viață provocate de pandemie a fost mai uşoară datorită inovațiilor pe care tehnología le-a adus la locul de munca, la clasă si la asistența medicală.
Analiştii de afaceri prezic că trecerea rapidă la conferințe video şi telecomunicații de către birouri în 2020 va fi o moştenire durabilă a COVID-19.
O echipă multidisciplinară de la Universitatea Texas A&M studiază modul în care robotica şi sistemele automate au fost utilizate pentru a răspunde pandemiei în sănātate şi sănātate publică şi siguranță.
Unele schimbări bruşte şi drastice ale regulilor şi comportamentelor, cum ar fi purtarea măştilor în locurile publice, pot fi printre cele mai uşoare strategii de menținut pentru a ne apăra împotriva unei viitoare pandemii de virus respirator.
În acelaşi mod în care sistemele telefonice su continuat să se îmbunătățească în ultimii 100 de ani, inovația continua bazată pe adoptarea rapidă a tehnologiilor în jurul COVID-19 va ajuta oamenii să se adapteze la schimbările bruşte din viața lor.
Analiză de Tiffany A.Radcliff (este decan asociat pentru cercetare şi profesor de politici şi management al sănatații la Texas A&M University) și Angela Clendenin (profesor asistent de epidemiologie şi biostatistică la Universitatea Texas A&M).
Acest articol a fost publicat inițial pe The Conversation.
Preluare asigurată de
Nicoleta Ion, Castellon (Spania)
VoxPublica
VoxPublica
Lasă un răspuns

Your email address will not be published.