Consecintele jurnalismului totalitar. Tuca, Gadea si altoirea Piersicilor


    Mereu am fost de parere ca pana si modul in care sunt construite emisiunile de televiziune si articolele de ziar din trustul lui Dan Voiculescu reprezinta tot o fata a libertatii de exprimare. Atata vreme cat sunt oameni care se uita la antene, care citesc jurnalul si care fac aceste lucruri fara a fi constransi de ceva sau cineva, emisiunile sau articolele lui Gadea, Stan, Cristoiu, Ciutacu si Tuca nu sunt altceva decat expresia democratiei.
    Totusi, aseara am putut la asista la un mic exercitiu despre consecintele practicarii jurnalismului in mod totalitar. Concret: dupa articolul din Cotidianul referitor la rolul jucat de Florin Piersic si tatal acestuia intr-o poveste de acum 50 de ani ce s-a lasat cu arestarea a sapte oameni, la Sinteza Zilei este abordat acest subiect. Prezenti in studiou: Mihai Gadea, Florin Piersic si Florin Piersic Jr.  Subiectul a fost disecat unilateral. Din punctul de vedere al lui Piersic exclusiv. La final, intra Marius Tuca prin telefon si spune ca sunt un bou.
    Acum, cateva observatii, despre care putem discuta:
    1. In articolul meu, opinia lui Piersic a ocupat o treime din spatiul alocat, mai mult chiar decat opinia celui care descoperise actele  acuzatoare, Dan Grigoras.
    2. In viziunea trustului Intact, oamenii nu numai ca nu sunt egali, dar nici nu merita sa vorbeasca, unii dintre ei. Opinia unor necunoscuti, precum subsemnatul sau Dan Grigoras (om care si-a vazut tatal bagat in inchisoare de comunisti si avea un interes direct in a afla ce anume a dus la aceasta), nu merita a fi ascultata. Adica, Piersic actorul = Piersic ganditorul = Piersic filozoful = Piersic detinatorul adevarului, si in afara de parerea lui Piersic, nici o alta parere nu mai conteaza.
    3.  Trustul Intact e condus de oameni, care in loc sa combata cu argumente niste acte oficiale, prefera injuratura scurta sau saruturile lungi.
    4. Telespectatorii antenelor inteleg un asemenea gen de emisiune si un asemenea gen de jurnalism ca pe un indemn la linsaj.
    Demonstratia e simpla: Tuca zice ca sunt Bou, Piersic lupta cu sentimentalism, iar aproape instantaneu blogul se umple de comentarii din partea unor oameni care nici macar nu stiau despre ce e vorba in propozitie. Pentru care documentele, actele oficiale, marturiile celor directi implicati sunt infinit mai putin importante decat cuvantul lui Marius Tuca. Si s-au exprimat asa cum gandesc: injuraturi cu pul*, p*zde, rude mai apropiate sau mai indepartate, indemnuri la sinucideri asistate (aici, recunosc, am vazut ca acesti telespectatori ai antenelor au un fix cu spanzuratoarea: cel putin vreo 40 ma indemnau sa-mi pun streangul de gat. Nu pistol, masina, sau alte metode… ), la internari in ospicii, sugestii prinvind conceptia subsemnatului si multe alte asemenea.
    Normal, am spalat zoaiele, am sters pe jos, am dat cu spray…  Nu ma deranjeaza ironiile, contra-argumentele, polemicile samd. Dar cei care injura si comenteaza doar de dragul insultei, fara a citi subiectul propozitiei, nu au ce cauta aici. Si asa s-a ajuns ca dupa ce de Craciun eliminasem o lista de 200 de banari acumulate intr-un an intreg aproape, in doar cateva ore lista s-a refacut.
    P.S. Pentru a pune capat discutiei ca exista/nu exista probe asupra faptului ca Piersic a avut un rol in povestea descrisa in Cotidianul, pun mai jos principalele documente din arhivele Securitatii ce demonstreaza acest lucru. Puteti observa stampila oficiala.
    Capul tabelului cu persoanele ce au intretinut legaturi compromitatoare cu cei arestati arata asa:
    Cap tabel legaturi compromitatoare
    Aici este trecut numele lui Florin Piersic, artist de cinema:
    tabel piersic
    Aici este prima parte a raportului Ministerului de Interne, bazat pe urmarirea Securitatii:
    piersic-cap-raport.JPG
    Aici, raportul vorbeste despre cum Florin Piersic a fost direct implicat. (este evidenta o greseala de ani: 1957 in loc de 1958, insa la acea vreme , astfel de erori erau frecvente. Restul propozitiei, care se refera la festivalul de la Cannes, arata ca de fapt era vorba de 1958, la editia din 1957 Piersic nefiind plecat in Franta)
    piersic-raport.JPG
    Despre mai multe detalii, daca va intereseaza, cititi articolul de aici.

    1 COMENTARIU

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here