Danemarca sau un miracol numit România? Ce țară se poate lăuda acum că a răpus pandemia?
Nu e nimic putred în Danemarca, bunăoară, de vreme ce regatul scandinav a fost considerat și anul trecut, când pandemia făcea ravagii în UE, un miracol fără egal pe continent.
Danemarca a înregistrat cea mai scăzută rată a mortalității din șase ani până la sfârșitul lunii iulie anul trecut, în ciuda izbucnirii pandemiei de coronavirus în martie 2020, potrivit datelor oficiale.
Restricțiile puse în aplicare la începutul lunii martie într-un stadiu foarte timpuriu al epidemiei și un sezon gripal „neobișnuit de benign” sunt motivele mortalității scăzute, scria cotidianul Politiken, potrivit datelor furnizate de Institutul Seric de la Copenhaga, administrat de stat.
„Până în prezent am avut o mortalitate oarecum sub nivelul așteptat în 2020. Mortalitatea scăzută arată cât de repede și eficient au funcționat măsurile și restricțiile introduse în societate împotriva COVID-19”, declara Lasse Vestergaard, șeful departamentului de infecții al institutului respectiv.
Anul acesta, Danemarca a fost prima țară europeană în renunțarea la purtarea măștii nu doar în spații deschise (unde n-a fost obligatorie niciodată, ca de altfel în nicio țară nordică), dar și în interior: magazine, supermarketuri etc., doar în transportul public și asta doar până la 1 septembrie, când nu va mai fi obligatorie nici aici.
Dar este Danemarca țara cea mai sigură? Sau România încape și ea în acest podium de frunte al țărilor sigure?
Bucureștiul nu se poate lăuda cu un plan sistemic anti-pandemie de pus în ramă, aici măsurile bune au mers la pachet și accidente specifice mediului dezorganizat, la care s-a adăugat presiunea pusă pe sistemul medical de adepții teoriilor conspirației și antivacciniști.
Și totuși, în ciuda diferențelor de la cer la pământ între București și Copenhaga, România se poate lăuda nu cu premii de bună-purtare, ci cu cifre pe care le invidiază toată Europa în privința infectărilor noi.
În ultimele 24 de ore au fost înregistrate numai 26 de cazuri noi de COVID-19, din 9.429 de teste efectuate. Autoritățile au raportat alte 65 de decese, din care 61 sunt din lunile anterioare. La ATI sunt 158 de pacienți COVID-19.
Vorbim, iată de o rată de infectare foarte mică, de nici 0,3 la mia de locuitori, în timp ce în vestul Europei, în țările care ridică acum restricțiile, rata este mult mai ridicată, ajunge și la3%.
Atunci, care să fie explicația ”miracolului românesc”?
Una singură: foarte mulți români au făcut boala și s-au imunizat, deși nu au fost înregistrați ca bolnavi COVID pentru că ei înșiși au refuzat să se declare potențial infectați și să facă un test PCR.
Partea proastă e că acest comportament clandestin a produs victime colaterale în familiile și anturajele celor mai norocoși dintre ei, dovadă și numărul mare al deceselor în raport cu majoritatea țărilor europene la rate de infectare egale.
Altfel spus, în România șansa de a muri de COVID este mult mai mare dacă ai avut ghinionul să te infectezi, dar ai norocul că sunt prea puțini care mai transmit virusul (vaccinați sau imunizați prin boală) și atunci riști mai puțin să te infectezi.
Totuși, România a mai fost în această poziție de invidiat anul trecut, când pandemia făcea ravagii pe continent în timp ce la noi mulți nu înțelegeau de ce sunt luate măsuri draconice de carantină.
După care, în toamnă, pandemia a explodat în România, în timp ce în Europa era pusă sub control.
Prin urmare, ”miracolul românesc” de acum e bun, dacă el nu repetă episodul trist de la finele lui 2020, care a produs atâtea victime nevinovate tocmai din cauză că unii au crezut că pericolul a trecut.
Iar dacă ținem cont de marele pericol care abia acum își face loc în lume – tulpina indiană -, dublat de scăderea dramatică a cifrelor vaccinării, putem să ne temem pentru ce va urma peste doar câteva luni.
