De Crăciun, omenirea lansează cel mai mare telescop din istorie. Ținta: prima lumină din univers după Big Bang
Cel mai mare instrument științific lansat vreodată în spațiu este programat să decoleze astăzi din portul spațial european din Guyana Franceză.
James Webb va fi succesorul telescopului spațial Hubble, care și-a început viața utilă cu stângul. Sistemele sale video funcționau defectuos și astronauții trebuiau trimiși în spațiu pentru a-l repara.
Totul a ajuns să fie rezolvat și Hubble ne-a schimbat pentru totdeauna viziunea asupra universului. Ne-a arătat locuri din univers care nu mai fuseseră niciodată atinse, cu galaxii care s-au născut cu aproximativ 13 miliarde de ani în urmă.
James Webb va vedea mult mai departe în timp și spațiu decât Hubble.
Dacă totul va merge bine, va putea vedea prima lumină din univers care a fost emisă de primele grupuri de stele grupate în primele galaxii, în urmă cu aproximativ 13,7 miliarde de ani.
Este la doar 100 de milioane de ani de la originea universului după Big Bang, o regiune a cosmosului care nu a fost niciodată explorată și unde probabil natura ne rezervă câteva surprize, după cum a explicat pentru El Pais câștigătorul premiului Nobel pentru fizică John Mather, unul dintre părinții științifici ai lui Webb.
Deși a fost proiectat înainte ca planetele să fie cunoscute că există în jurul altor stele dincolo de Soare – exoplanete – lentilele lui Hubble au putut să observe aceste lumi și chiar să le distingă atmosferele.
James Webb va fi succesorul telescopului spațial Hubble. Unul dintre avantajele sale va fi capacitatea de a face „spectrografie în infraroșu”.
„Acest lucru permite luminii infraroșii să fie defalcate, într-un mod similar cu modul în care lumina vizibilă se dispersează în culori atunci când trece printr-o prismă”, explică Santiago Arribas, astronom la Centrul de Astrobiologie (CAB).
Arribas a fost implicat în proiect de la sfârșitul anilor 1990. În prezent, este cercetătorul principal al participării Spaniei la Nirspec, unul dintre cele patru instrumente științifice ale telescopului James Webb, care a fost dezvoltat de Agenția Spațială Europeană (ESA).
„Prin analizarea acestei lumini vom putea obține compoziția chimică a obiectului pe care îl privim, proprietățile sale fizice și, de asemenea, modul în care se mișcă. Nirspec va detecta semnale luminoase foarte, foarte slabe de la obiecte foarte îndepărtate. Ne va duce într-o epocă primordială a universului, când s-au format primele galaxii”, subliniază astronomul.
Piesa centrală a telescopului este enorma sa oglindă primară, o structură concavă cu un diametru de 6,5 m și formată din 18 oglinzi hexagonale mai mici. Acestea sunt fabricate din beriliu acoperit cu aur, fiind optimizate pentru a reflecta radiaţia în infraroșu din zonele îndepărtate ale universului.
Observatorul are, de asemenea, 4 instrumente științifice care îndeplinesc împreună 2 obiective principale: imagistica obiectelor cosmice și spectroscopie, adică descompunerea radiaţiei electromagnetice în lungimi de undă separate pentru a studia proprietățile fizice și chimice ale materiei cosmice.
Oglinda și instrumentele telescopului sunt protejate de un parasolar cu 5 straturi, care are forma unui zmeu și care a fost proiectat să se desfășoare până la dimensiunea unui teren de tenis.
Membranele parasolarului sunt realizate din kapton, un material cunoscut pentru rezistența şi stabilitatea ridicată într-un interval mare de temperatură.
Partea scutului îndreptată spre Soare se va încinge până la 110 de grade Celsius, în timp ce cealaltă parte a acestuia va suporta minime de -237 grade Celsius, relatează Știința Online.
