DESPRE Educație și Cyberbullying în zodia COVID-19. Un interviu cu Alin Chiriac


    Realitatea și obstacolele anului 2020 ne-au făcut pe toți mai adaptabili și mai flexibili, asta în contextul în care viața de acum nu mai seamănă cu ce trăiam înainte de SARS-COV-2. Educația și mai ales mutarea ei în mediul online este o provocare CONTINUĂ cu care se confruntă întreaga Românie. De asemenea, agresiunile cibernetice devin o amenințare tot mai pregnantă pentru copii și tineri. Încercăm să obținem câteva răspunsuri și direcții de la antreprenorul Alin Chiriac.

    Andrei Zbîrnea: Cum ar trebui să arate școala online într-un mod în care să fie eficientă și, mai ales, ce pași mai avem de parcurs până ca aceasta să fie win-win-win (elevi-profesori-părinți)?

    Alin Chiriac: Soluția cea mai simplă și la îndemână este digitalizarea lecțiilor, iar aici nu mă refer doar la versiunea digitală a manualelor. Vorbim despre adaptarea lecțiilor la modul în care oamenii, nu doar elevii consumă astăzi informația. Este nevoie de un profesor pasionat, care explică clar, frumos, și care înregistrează toate lecțiile una câte una și le distribuie pe o platformă online. Astfel toți copiii ar avea acces la o resursă de calitate, indiferent de localitatea din care provin.

    Toate materiile se pot preda online, dacă s-ar aloca puțin timp pregătirii acestor materiale și organizării lor

    Calitatea lecției, a predării în special, nu ar mai depinde, de nivelul de pregătire al profesorului sau de cât de atractivă își poate face lecția. Elevii ar învăța în ritmul lor, ar putea să vadă explicațiile ori de câte ori doresc. Pentru profesor ar fi un câștig uriaș pentru că în loc să își petreacă timp predând niște informații ușor de accesat, poate să-și petreacă timp ajutând elevii care nu au înțeles, sau care au nevoie de mai multe explicații. Iar părinții nu ar trebui să mai alerge după acel profesor care explică bine și clar și să plătească meditații. Deci toată lumea ar câștiga dacă s-ar face un lucru atât de simplu. Noi am făcut deja asta pentru cursuri de programare, se poate face pentru fiecare obiect de studiu.

    AZ: Care sunt materiile pentru ciclul primar și gimnazial, dar și pentru liceu, care se pretează cel mai bine școlii online?

    AC: Deja avem sute de povești de succes din partea tuturor profesorilor. Inclusiv profesorii de educație fizică au fost creativi și au făcut orele online. Sunt foarte multe resurse pe care oricum elevii le accesează în acest moment online. Ele trebuie doar utilizate într-un mod creativ la clasă. Toate materiile se pot preda online, dacă s-ar aloca puțin timp pregătirii acestor materiale și organizării lor. Sunt profesori care sunt depășiți pe bună dreptate de această situație, Ministerul Educației nu ar trebui să aștepte soluția de la ei, ar trebui să ofere soluția și să îi motiveze să o implementeze cat mai bine.

    AZ: Până la școala online, în anii din urmă, existau, la început izolat, și mai apoi tot mai des cyberbullying (care nu e doar o adaptare pentru online) și chiar revenge-porn în clasele V-VIII, dar mai ales la liceu. Cum putem să ajutăm la diminuarea acestor fenomene? Care sunt actorii care trebuie să acționeze și cum ne ajută cadrul legal în vigoare în acest sens?

    AC: Principalul actor este educația, iar lipsa ei o vedem astăzi peste tot online în postări pe rețele de socializare, în comentariile care se adaugă la aceste postări. Dacă ne întrebăm cine ar trebui să ofere această educație, părinții și profesorii sunt cei care pot cu adevărat să schimbe ceva. Le vorbim elevilor despre pericolele din viața reală și cum să se comporte, însă nu le vorbim despre pericolele din mediul online. Iar în mediul online pericolele sunt mai multe și de multe ori mai mari decât în viața reală. De exemplu cazurile de bullying sau de hărțuire se întâmplă mai des în mediul online decât în viața reală.

    Cadrul legal ne poate ajuta, însă este nevoie de educație mai întâi, ca mai apoi să putem beneficia de cadru legal.

    În fiecare aspect al Educației rolul elevului, profesorului și al părintelui este în egală măsură, extrem de important

    AZ: Pot formele de artă, gândite în mod tradițional pentru scenă (cum e teatrul), să vină să vorbească în mod deschis și etic despre cyberbullying de exemplu? Poate fi un instrument în plus pentru rezolvarea acestei crize?

    AC: Sigur că este important să aducem în discuție cât mai multe scenarii posibile, pentru că, prin vizualizarea lor, elevii și chiar adulții pot să înțeleagă mai ușor consecințele. Dar așa cum un documentar despre mâncatul sănătos nu a adus schimbări majore, pe lângă aceste forme de exprimare, este nevoie de un program de educație de la o vârstă cât mai fragedă. Programul pe care îl derulăm acum în România gratuit, oferă acest cadru de discuții si resurse pentru părinți și profesori.

    Este pentru prima dată în România, când elevii, profesorii și părinții au acces la materiale create special pentru educația cu privire la siguranța în mediul online.

    AZ: Cum putem ajuta un profesor care a trecut de o anumită vârstă să treacă mai ușor de la cretă și tablă la ZOOM și Google Drive? Dar un copil de nici șapte ani, care are cunoștințe digitale relativ restrânse? Unde trebuie creat echilibrul între școala ne învață și părinții au și ei rolul lor?

    AC: Răspunsul este mai lung și nu poate fi acoperit în cateva fraze.

    Concluzia însă există deja: soluția este la cei care au fost aleși să ofere suport exact în astfel de situații, cei care au promis ca pot schimba ceva. Iar toți profesorii simt acum, cand au nevoie reală de suport că li se spune: “Nu știu cum însă descurcă-te”. Mai mult, ești pedepsit dacă nu o faci.

    Iar acest lucru înseamnă a pune pe umerii profesorilor, elevilor și părinților responsabilitatea găsirii unor soluții individuale la o problemă globală. Nu înseamnă nici empatie, nici valorificarea unor oameni buni pedagogi dar fără training digital.

    Situația cu privire la pregătirea profesorilor și elevilor cu starea alfabetizării digitale în România este cunoscută. O abordare centrată pe profesor și pe elev în special, în perioada vacanței de vară, ar fi presupus soluții la situații concrete cu care s-a confruntat sistemul de educație din martie. Nu poți să ceri același lucru de la un profesor care s-a născut cu internet față de unul care încă are telefon cu butoane însă este un profesor foarte bun.

    În fiecare aspect al Educației rolul elevului, profesorului și al părintelui este în egală măsură, extrem de important.

    Așa că experiența tuturor s-ar îmbunătății dacă ar exista o implicare a ministerului ce ține cont de aceștia. Nevoile fiecăruia sunt diferite și în aceeași măsură importante.

    Nu poți să impui sau să te aștepți că toți profesorii indiferent de vârstă vor putea să ofere elevilor o experiență plăcută în mediul online.

    Nu poți să te aștepți ca toți copiii chiar dacă au un dispozitiv să știe cum să îl folosească pentru educație.

    S-au făcut traininguri generaliste, însă insuficient, de slabă calitate, fără o urmă de viziune a implementării în funcție de situații specifice. Fiecare profesor ar trebui sa aiba câteva scenarii de implementare în funcție de situațiile previzibile, cunoscute deja, dar și pentru situații imprevizibile.

    Dacă ne uităm în mediul online la ce se întâmplă acum, vedem că majoritatea comentariilor vin din frustrări, din lipsă de educație

    AZ: Copiii Generației Z (născuți între 1997 și 2012, conform Wikipedia, n.n.) au fost expuși din fragedă pruncie tehnologiei. Dacă pentru Millenials a existat și viața de dinainte de internet, nu este și cazul acestora din urmă. Cum îi facem pe copiii Generației Z să se ferească de fake-news și să se obișnuiască cu verificarea informației înainte de a emite judecăți de valoare sau înainte de a distribui conținut pe rețelele sociale?

    AC: Dacă ne uităm în mediul online la ce se întâmplă acum, vedem că majoritatea comentariilor vin din frustrări, din lipsă de educație. Foarte puțini oameni vin cu ceva constructiv, oferă feedback despre cum ar putea fi îmbunătățit ceva sau oferă o soluție. Doar critică și atât. Programul de educație pe care îl oferim acum, oferă elevului exact acele scenarii care să-l ajute să navigheze în siguranță în această lume, să identifice manipularea și informațiile false.

    AZ: Un alt aspect diferit față de anii 2000 este acela că informația de pe internet îi poate ajuta pe copii să-și aleagă o meserie de foarte devreme și să se pregătească pentru ea cu mare atenție, pas cu pas. Inclusiv programarea, una dintre cele mai bine plătite meserii arată diferit în 2020 față de 1990, când nici nu visam la tehnologia de azi. Cum pot folosi copiii tehnologia în favoarea lor (pentru a se pregăti profesional) și cum îi putem ajuta noi (profesori, ONG-uri, societate civilă, factor politic, factor economic).

    AC: Tehnologia îți oferă oportunitatea să devii specialist înainte să termini liceul. Orice abilitate, fie că vrei să înveți programare, grafică, marketing, editare video îți oferă posibilitatea ca până termini liceul să câștigi deja, de cele mai multe ori, mai mulți bani decât câștigă părinții tăi. Iar aceste abilități sunt deja implementate în școli cu ajutorul organizațiilor non-profit precum Adfaber.org, prin actualizarea programei școlare cum a fost modificată de exemplu programa de gimnaziu, prin cursuri gratuite pentru elevi.

    În același timp, părinții pot încuraja copiii să participe la aceste programe disponibile în cadrul unor cluburi de tehnologie specializate, plătite, care de cele mai multe ori, au un cost mai mic decât prețul unei ore de meditație; diferența fiind ca oferă atât abilități pentru viitor, indiferent de domeniul pe care îl alege un copil cât și șansa unui job bine plătit pe care îl poți face de oriunde pentru oricine.

    AZ: O altă problemă la modă în 2019, lăsată puțin în fundal de pandemia de COVID în 2020, este aceea a dezvoltării inteligenței artificiale(AI), inclusiv a roboților care funcționează pe principii de tip deep-learning. De aici se nasc mai multe întrebări:

    Va putea AI-ul pe viitor să ajute la diminuarea unor pandemii de tipul SARS-COV-2?

    Ce se întâmplă cu oamenii cu un grad de pregătire nu foarte înalt, cum se vor plia ei pe faptul că, de exemplu, lucrătorii comerciali de la hipermarket vor ajunge să fie mașini sau chiar calculatoare extrem de avansate?

    Cum poate AI să lucreze la salvarea planetei și la diminuarea efectelor devastatoare ale încălzirii globale și ale schimbării de climă?

     

    Cu toții trebuie să învățăm, să ne dezvoltăm și să ne repoziționăm continuu

     

    AC: În mod cert da, și deja se intampla.

    Acolo unde tehnologia ia locul unui om înseamnă că acel om face o munca repetitivă pe care în mod normal nu ar trebui să o facă. Cu toții trebuie să învățăm, să ne dezvoltăm și să ne repoziționăm continuu. Așa evoluează lucrurile și așa a fost întotdeauna. Încă de acum 6 ani vorbeam de faptul că România nu are ceea ce alte țări fac demult: “People Strategy”- o strategie cu privire la viitorul locuitorilor acestei țări. Nici acum, în al nouălea ceas, când se vede clar impactul pe care îl are tehnologia asupra tuturor domeniilor, România nu reușește să facă pași mici pentru a ajunge la zi cu câteva lucruri de bun simț: educație, birocrație, criterii de performanță în instituții cheie.

    Deja vedem AI în industrii precum cea auto, care accelerează producția de energie verde la nivel global. Dar nu poate schimba ceva fără ca și oamenii să vrea să schimbe.

    AZ: Cum îi liniștim pe cei care cred că dacă pandemia va mai dura, lucrurile vor deveni iremediabile pentru copii din școli? S-a vorbit în unele publicații chiar de o generație pierdută, aceasta care s-a mutat cu studiul în mediul online.

    AC: Una dintre cele mai importante abilități pe care ar trebui să o posede un elev se numește “rezolvarea în mod creativ a unor situații excepționale”, în engleză “creative problem-solving”.

    Școala în acest moment, și nu vorbim doar în România, nu te pregătește pentru viitor. Oamenii se adaptează și sunt convins că vor apela la soluții creative de învățare pentru că resursele deja există.

    Când înțelegem că înainte să așteptăm să ne rezolve cineva problemele, trebuie să încercăm să le rezolvăm singuri, că în situații de criză prin empatie și printr-un efort de grup se pot obține rezultate mai bune decât individual, putem să ajutăm și elevii.

    #interviuripentrurealitate

    Sursa: Vox Publica

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here