…despre nerusinare
…cam cat tupeu iti trebuie ca, dupa ce-i dai monarhiei o copita si candidezi la presedintie, sa iesi in public cu afirmatii de genul facute de Duda (la ce bun sa mai folosim alte apelative?) la Timisoara. Sa le numaram, coane Fanica:
1) sa vii, ca „viitor” (puschea!) presedinte, cu un plan pentru 30 de ani, intr-o vreme in care (a) nici chinezii, renumiti pentru planurile pe termen lung, nu se inghesuie la previziuni care sa depaseasca sfaristul anului? (exagerez, desigur, insa foarte putin); (b) ai renuntat la monarhie si ti-ai asumat 0 republica, la care sefii se schimba o data la cinci, hai zece ani? Ce fel de gluma proasta e asta, cand nu exista nici macar umbra unei posibilitati de a mentine o traiectorie neschimbata (vezi cazul USA) pentru patru sau opt ani, let alone douazeci sau treizeci? Daca ma minti, macar minte-ma frumos. Nu-mi jigni inteligenta. Vizunea durabila mergea in cazul monarhiei. Cum ar zice americanul: too little, too late.
2) “O ţară solidă nu are nevoie doar de democraţie şi de libertăţi. Are nevoie şi de câteva alte valori, patru-cinci la număr, care dau soliditate naţiunii şi statului ei: profesionalismul, loialitatea, generozitatea, spiritul de răspundere şi puterea exemplului personal” – zice Duda. Asa sa fie! Sa le luam pe rand: profesionalism – care? Ca actor? Actor amorezat? „Absolvent de Harvard”? Cam cat de stupid poti fii daca pana si dupa episodul EBA iti imaginezi in continuare ca o asemenea „cosmetizare” a CV-ului (in unele tari intra la fals in acte publice!!!) sa astepti sa te verifice Hotnews-ul? Loialitate – fata de cine? Fata de Casa Regala? Spirit de raspundere si puterea exemplului personal – pai dupa o asemenea cosmetizare a CV-ului, singurul gest posibil responsabil si exemplar (cat de cat) ar fi o mea culpa publica si retragerea din cursa. Asta asteapta electoratul – politiceni de bun simt. In oricare dintre tarile vizitate de Duda in calitate de reprezentant al (si pe banii) guvernului, un asemenea gest te-ar descalifica iremediabil. Nu si in Romania.
3-4-5…) Principii respectabile? Profesionalism, competenta, nu lovituri sub centura? Predictabilitate?!? (Ca, bunaoara, nu se transforma principii in presedinti si viceversa peste noapte?) A se slabi! As putea continua, dar mi-e mie rusine de rusinea Casei Regale.
Cum, de unde tupeul de a mai deschide gura? – asta ma nedumereste sincer si total. Oamenii astia sunt niste enigme pentru mine. Culmea ar fi sa-l auzim pe presedintele Basescu, in campania pentru prezidentiale, ridicand, la vreo confruntare cu Duda, problema umflarii CV-ului:)
Dar, ceea ce ma nedumereste cel mai tare, e pasivitatea electoratului pentru care o asemnea „umflare a CV-ului” nu e nici un capat de tara, doar o nevinovata exagerare. Ori eu am luat-o complet razna, ori …
