Dupa 8 martie. Joanna KORNAS-Warwas. "De ce iubim femeile?".


    joanna.jpg
    Joanna Kornas-Warwas traduce din literatura romana in limba polona. Locuieste in Cracovia, a facut filologia romana la Univ. Jagelloniana din Cracovia, stie din scoarta in scoarta Mateiu Caragiale si  a tradus deja doua carti scrise de Mircea Cartarescu in poloneza. Este extraordinar de modesta, desi are toate motivele sa fie foarte mindra pentru ceea ce a facut si pentru ceea ce poate face.
    E o mare bucurie pentru mine sa va ofer un interviu cu Joanna.
    “De ce iubim femeile?” – ce iti spune aceasta intrebare? E cam neobişnuit pentru un interviu să pui o întrebare despre o întrebare 😉 Ce-mi spune aceasta  întrebare ? Că femeile sunt « tinte»  pentru iubire, că  trebuie să existe măcar un motiv pentru care femeile sunt iubite. Si – cum aflăm din carte – motivele pot fi mai multe, iar autorul le enumără în ultimă povestire. Cred că fiecare s-ar putea să-şi găsească un răspuns personal la aceasta intrebare.  
    Cit ai lucrat la traducerea in limba polona a cartii lui Mircea Cartarescu?   E greu să spun exact cât timp am lucrat asupra traducerii. Editura mi-a dat opt luni pentru a pregati cartea pentru redactare. Aşa era scris în contract şi era timp suficient să termin traducerea la timp făcând şi alte treburi. Bineînţeles, înainte de a semna contractul am tradus deja câteva povestiri ca eşantioane iar după ce am dat cartea la redacţie am mai colaborat cu redactoarea la şlefuirea textului. A fost, pina la urma, un proces mai lung decât perioadă stabilită în contract.  Cum suna primele 5 fraze din povestea Zarazei in poloneza? 
    Iată primele cinci fraze din Zarada căci aşa sună titlul în variantă poloneză. W 1944 roku podczas najbardziej zaciętych bombardowań amerykańskich Bukareszt bawił się tak jak podczas szalonych lat dwudziestych. Jedzenie było tanie, hotele gościnne, a z letnich ogródków kawiarń „Raşca”, „Oteteleşanu” i „Cărăbuş”, a także „Bordeiul”, wówczas jeszcze na skraju Herăstrău, aż do podmiejskich dzielnic niósł się zapach kiełbasek z rusztu i dźwięki jazz-bandów albo miejscowych kapel. Na Calea Victoriei przyjeżdżały i odjeżdżały spod ogromnego cienia Pałacu Telefonów czarne automobile z kryształowymi szybami, jak za czasów prohibicji i Eliota Nessa, i dorożki, tak zwane coupé de Hereasca, które nie nadążały z wożeniem bogatych miastowych ludzi na Şosea. Rozrywki były wszędzie na wyciągnięcie ręki. W Operetce śpiewał jeszcze Leonard, cyrk Sidoli (bez starego Giovanniego Sidolego, który umarł dziesięć lat wcześniej, ale z jego dwiema córkami zadomowionymi tutaj i wydanymi za mąż za ważnych żydowskich bankierów) chlubił się, po tym jak spłonął już czterokrotnie, nowym złotawym namiotem w białe prążki i dwudziestoma czterema końmi przystrojonymi jak nigdy dotąd, szantany zaś przyciągały wesołą i rozrywkową klientelę, pośród której nie rzadko zwracali uwagę niemieccy oficerowie w towarzystwie luksusowych kobiet, kobiet bez kręgosłupa, jak ktoś o nich kiedyś powiedział, większość utrzymywana przez jednego czy drugiego, ale część i takich, które bez żadnego zażenowania umieszczały taryfę na drzwiach swojego hotelowego pokoju, gdzie przyjmowały klientów. 
    De ce Zarada ? E o altă variantă a numelui Zaraza, o spune autorul însuşi în carte. ‘Zaraza’ în limbă polonă înseamnă ‘epidemie’, ‘molimă’, deci n-am putut să păstrez titlul original,  aş fi stricat tot farmecul povestiri iar după părerea mea e una dintre cele mai frumoase şi reuşite din întreg volum. 
    Cum ai ales sa faci aceasta traducere? Am debutat cu traducerea la Travesti, cartea pe care o citisem de mult şi pe am visat s-o traduc într-o zi… Mi-am adunat puterile şi curajul pentru a comite această faptă, asa incit să nu fie totuşi o crimă. (traducere proastă e după părerea mea o crima J) În timp ce lucram pe textul de la Travesti a apărut De ce iubim femeile –  care s-a dovedit a fi un succes editorial extraordinar, un bestseller al scriitorului. Simtind dorinţa de a continua să lucrez cu proza lui Mircea Cărtărescu – trebuie să subliniez că am avut mare noroc să traduc unul dintre scriitori mei preferaţi – mi s-a părut interesant să –i  propun editorului tocmai aceasta carte – un bestseller – atât de diferită de întreaga operă a autorului. Cred că ambele cărţi ar putea să aibă un public-ţintă diferit la fel ca în România. N-aş fi propus totuşi De ce iubim femeile să apară în Polonia ca prima carte a autorului. 
     Cum ai decis sa inveti limba asta destul de grea?  
    Am vrut să studiez una dintre limbii romanice. Iniţial am ales  filologia spaniolă. Fiind la acea vreme  îndragostită de proza ibero-americană am vrut să-l citesc pe Marquez, Cortazar şi alţii în original, să traduc din spaniolă şi aşa mai departe. Dar n-am reuşit să obţin punctele suficiente la examene şi asa am ajuns la secţia de limba română. Era un fel de coincidenţa, dar o coincidenţa foarte reuşităJ Decizia de a începe anul de limba română era ceva spontan şi experimental, insa hotarârea de a continua studiile parcă a fost  mult mai conştientă şi calculata decât prima mea alegere. Slava Domnului că n-am reuşit să studiez spaniolă! Pe atunci –  sincer  – nici nu ştiam că exista secţie de limba română. 
    Visezi in limba romana? Nu visez în limba românăJ E un limbaj oniric pe care după ce mă trezesc, il pot transcrie atât în limbă polonă, română precum şi altele. 
    Vei fi un traducator de cursa lunga? Te vezi traducind din limba romana si peste, sa zicem, 30 de ani? Da, aş vrea ca ‘traducator’  să fie profesia mea. Aş fi în al noulea cer dacă aş putea să trăiesc traducând numai literatură şi texte literare, desi până acum realitatea arată altfel.  
    E rentabil acum sa fii traducator din limba romana in Polonia? 
    Cred că  profesia de traducator din limba română s-ar putea să fie rentabilă. Depinde totuşi ce traduciJ Ironia soartei e ca traducerile cele mai provocatoare, care sint un fel de challenge, iţi consuma cel mai mult timp şi sunt cel mai prost plătite. Care sint 5 dintre cartile tale favorite scrise in limba romana? 
    Mi-as feri să fac un top 5 , căci e greu să aleg doar cinci cărţi. Mi-ar fi mai uşor să aleg cinci autori. Bineînteles, am un mare “feeling” pentru Travesti de Mircea Cărtărescu şi repet – am avut mare noroc să debutez cu  traducerea acestei cartii care imi plăcea în mod deosebit si pe care, din acest motiv, am am putut s-o fac din tot sufletul. In afara de aceasta, aş adaugă Întâmplării în realitatea imediată de Max Blecher, Craii de curtea veche de M. Caragiale, Cimitirul Buna-Vestire de T. Arghezi precum şi Schite de Ion Luca Caragiale. Lista aceasta ar putea să fie, desigur, mai lungaJ  
        Dar din Polonia?  Iarăşi, aş prefera să nu fac un top 5. Imi place proza Olgăi Tokarczuk, iar cartea mea preferata a ei  a fost tradusa în română de doamna Olga Zaicik- Straveachul şi alte vremi.  
    Dar din intreaga literatura? 
    Ţin în continuare la proza iberoamericană – Marquez 12 povestiri calatoare…., Cortazar Julio (Rayuela). O carte la fel de importantă pentru mine ar fi  Quartetul alexandrin de Lawrence Durrell, dar si Maestrul  şi Margareta de Bulgakov. Si multe multe altele. 
    Acum la ce lucrezi?  Tocmai am terminat un fragment din Orbitor, volumul I pentru Literatura na świecie, care pregăteşte o antologie de texte literare române. Am tradus şi un fragment din Sunt o baba comunistă! de Dan Lungu  tot pentru acea antologie. În afara de acesta mai lucrez la organizarea Zilelor culturii  româneşti în Cracovia  pregătite de Fundaţia Perspectiva Estică şi de ICR Varşovia. “Zilele” vor avea loc în perioadă de 11-20 aprilie şi sper că reuşim cu unele dintre evenimente să atragem atenţia publicului polonez asupra literaturi române. 

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here