Fără sport în programele electorale, cum să se joace alegerile cu casa-nchisă?
Cu un preşedinte-jucător la timonă, un candidat cu experienţă îndelungată în execuţiile pe stadioane, un altul conectat direct din lojă la …UE, plus un fost ministru al Sportului, unul care le ştie cu mingea în limba maternă, altul care vrea să obţină voturile lui Bănel şi compania, ca să nu mai spun de tânărul care speră să ajungă pe o „platformă verde” la Cotroceni, aşteptările mele sportive erau mari atunci când am decis să trag cu ochiul la programele electorale.
Avem 12 candidaţi la Preşedinţia României. Adică, o întreagă echipă de fotbal, plus o rezervă, aşa că, inspirat de colega Laura Cernahoschi, am dat o tură pe site-urile candidaţilor să văd cum stăm cu atenţia acordată sportului, mai ales că numărul obezilor din România s-a dublat într-un singur an.
Primul pe listă a fost evident, fostul ministrul al Tineretului şi Sportului, Crin Antonescu. Chiar dacă la predecesorul său din fruntea PNL, Călin Popescu Tăriceanu, sportul nu se regăsea printre primele zece priorităţi, mă aşteptam ca domeniul care i-a adus imaginea să nu fie trecut cu vederea. Ei, aş! Nici un cuvânt despre sport în programul său electoral. Mai mult, Ministerul Tineretului şi Sportului este considerat o instituţie, citez, „inutilă”.
Următorul pe listă nu putea fi altul decât doctorul Sorin Oprescu. Nici aici nimic, dar poate candidatul la prezidenţiale îşi acordă sieşi puţine şanse şi se gândeşte că nu strică nişte pacienţi în plus. Oare cine l-o fi sfătuit să-şi ia sloganul „Hai România!”?
Jucătorul Băsescu vorbeşte în viziunea sa despre competitivitate, solidaritate de echipă, dă cartonaş roşu la vreo 200 de parlamentari, dar de sport propriu-zis nu se preocupă decât atunci când îl trage după ea Mariana Bitang printr-o sală sau când este cazul de ceva blitz-uri la nişte premieri, din păcate tot mai puţine în mandatul său.
Mir
cea Geoană joacă un-doi-uri electorale cu Mircea Lucescu, se laudă că schimbă mingi la tenis cu ultimul premier propus de rivalul Traian Băsescu, îi bagă pe tineri la înaintare, dar uită de sport în programul electoral. Mă rog, este coleg de partid cu Ecaterina Andronescu, cea care a redus orele de sport din sistemul de învăţământ. Culmea este că vorbeşte de sănătate.
Kelemen Hunor este preocupat doar de sportul preferat al electoratului său, autonomia, evitând să facă lobby măcar pentru fotbalul în limba maternă. În ceea ce-l priveşte pe Ninel Potârcă, nu am găsit nici un program virtual, nu ştiu dacă i-a furat cineva ideile de pe net.
Corneliu Vadim Tudor are o oarecare legătură cu sportul, pentru că în fiecare campanie aminteşte de rolul stadioanelor în justiţia românească. Gigi Becali vrea o Românie conectată la firul scurt cu Dumnezeu, aşa că nu este preocupat de sporturile lumeşti, mai ales de când este trimis la …UE de fanii Stelei la fiecare meci.
Remus Cernea, băiatul cu chibriturile de la TVR, are o „platformă verde”, dar aşteptările mele s-au spulberat după ce am parcurs cele zece puncte electorale ale celui mai tânăr candidat, mai degrabă atras de prostituţie şi droguri. Constantin Rotaru, Ovidiu Iane şi Gheorghe Manole se aflau la antrenamente cu electoratul şi nu au putut fi contactaţi.
În aceste condiţii, cum or vrea candidaţii să ajungă eletoratul în sprint la secţiile de votare astfel încât alegerile să se joace cu casa-nchisă?
