Europa unde-i? COVID-ul, globalismul și naționalismul


    Din virusul ucigaș se desprind tulpini de interpretare politică destul de clare: unii spun că se duce globalismul la gunoi, alții arată că soluția e doar națională, cu nații închise în casă.

    Guru-ul corporatiștilor, popularizatorul de știință Yuval Noah Harari a devenit viral cu o discuție la CNN în care arată că dacă nu știm să ne coordonăm global o vom lua în freză national. Cum? Păi, dacă nu răspundem coordonat, trans-național, dacă nu vom înțelege că Italia sau Iran au nevoie de ajutor, atunci boala va afecta cu atât mai grav și le va da argumente autorităților să ne supravegheze și mai grav, să ne suspende libertățile la nivel național. La CNN, narativul urmează mereu aceeași cale: Trump e un antiglobalist, distruge importanța globală a SUA, și uite ce ne face coronavirusul. Însă lupta nu se dă între naţionalism și globalism. VIrusul expune mai degrabă slăbiciunile fiecărui versant politic. Mai ales că avem feţe ale aceleeaşi monede capitaliste: facem bani global, dup-aia încercăm să pansăm naţional efectele secundare grave. Cercul acesta vicios inhibă orice plan internaţionalist eficient, inhibă orice idee iese din logica pieţei dure globale, din logica austerităţilor şi bail-out-uturilor periodice.

    În România, treaba e deja clară cum remarca ziaristul Christian Binder: avem numai uniforme de poliție care luptă la televizor cu virusul, avem prea puține halate albe, prea puțini medici care comunică oficial veştile din bătălia care e în primul rând ”pentru sănătate”, nu polițienească. Măsura, într-un fel, e conformă cu felul în care facem bugetele de decenii: dăm foarte puțini banila sănătate și dăm mulți bani la servicii, poliție, jandarmerie etc. Ba chiar ocupă mai mult spațiu mediatic vânarea ”penalilor virali” (cei care încalcă carantina) decât întrebările urgente de luptă concretă cu epidemia: echipament medical, grija pentru oamenii care uncesc oricum în perioada asta, de la cei din sănătate, la cei din supermarketuri, transport public, infrastructură de orice fel care asigură statul în casă suportabil.

    Fiecare stat și fiecare patron își iau virusul și îl folosesc pentru ținte pe care se pricep să le ochească, unii își întăresc politici pe care deja le demaraseră, și mai multe facilităţi pentru prieteni din business, fie că au nevoie, fie că nu; ceilalți, angajatorii, vor profita la greu pentru disciplinarea angajaților și ieftinirea mâinii de lucru. Răspunsul cetățenesc e paralizat oricum sau se manifestă prin mici și penibile  neascultări, precum grătarul cu prietenii sau linsul linguriței de împărtășanie.

    Treburile simple se văd de la o poștă. Globalismul înseamnă legătură capitalistă între state, între companii suprastatale etc. La prima cutremurare a piețelor se iau penibile pastille naționaliste și se încearcă salvarea unor afaceri, nu neapărat în ordinea importanței lor sociale. Acum fiecare vrea să reziste cu profituri globaliste cu masca nationalistă pe față. Uniunea Europeană există doar prin anunțurile Băcnii Centrale Europene care mai spune că face una-alta, că pompează bani în sistem etc. Poate nu v-ați gândi, dar problema muuncitorilor (mulți români) migranți de prin UE ar fi trebuit să fie rezolvată european. Virusul nu ține cont de etnii și nații, nici măcar de clasă, ba chiar culmea e că s-au infectat destui dintre aceia înstăriți, pentru că ei circulă mai mult. Cei de la talpa țării și liderii din vârf au fost cei mai expuși, ambele categorii având cea mai mare libertate de mișcare, unii de voie, alții de nevoie.

    Uniunea Europeană nu poate reacționa altfel decât un ghișeu de business, spre exasperarea cetățenilor ei. Să facem Uniunea mai socială, să o ducem spre cetățean, toate sunt simple slogane, toate se termină cu nesfârșitele certuri între nații, între economii, și sfârșesc până la urmă într-o graniță închisă.

    Dennis Carroll este doar unul dintre savanții care au prezis o astfel de criză, se ocupă de ani de zile de studierea acestui fenomen generat de trecerea virusului de la o specie la alta și consecințele devastatoare ale fenomenului. Mult înaintea lui Harari, Carroll a atras atenția că ”America First” a lui Trump este un dezastru în confruntarea cu astfel de probleme. Carroll spune că e devastatoare tocmai lipsa de răspuns global la acest virus. Are și despre Europa câteva cuvinte: ”În Europa, în zilele astea, nici n-ai zice că a existat vreodată vreo Uniune Europeană. Italia nu se coordonează cu Bruxellesul, Bruxellesul nu se coordonează cu Germania. Nu există nicio politică regională coerentă de abordare a probemei”. Savantul ne mai spune că colaborarea globală suntem complet descoperiți în fața unor astfel de amenințări care tot revin de decenii cam o dată la trei ani.

    Globalizarea finanțelor și a politicilor economice e doar o falsă globalizare. În fața unei gripe suntem descoperiți. În Uniunea Europeană răspunsul ”pe națiuni” ne arată că o piață economică ”unificată” e nimic față cu cetățeni înfricoșați închiși în casă. Bine ar fi să fie ras populismul naționalist idiot, dar bine ar fi să venim cu idei transnaționale care să împrospăteze ideea de internaționalism util omenirii, unul care să crească un stat social în care să mai și creadă cineva. Altfel, nu vom rămâne decât cu un capitalism modificat genetic, unul şi mai pliat pe segregare socială şi pe autoconservare în vremuri în care profiturile sunt praf.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here