Grigore Cartianu: ”Vlad Voiculescu – acțiune catastrofală pentru imaginea Guvernului Cîțu, în cazul Foișor”
Evacuarea Spitalului Foișor, în cursul zilei de vineri, a fost o acțiune catastrofală pentru imaginea Guvernului Cîțu. Una comparabilă, ca magnitudine, cu închiderea piețelor în noiembrie 2020, cu o lună înainte de alegerile parlamentare.
Doi oameni și-au pus semnătura pe documentul de evacuare, prin care Foișorul devenea spital Covid: Raed Arafat și Vlad Voiculescu. Unul singur decontează însă toată tărășenia: ministrul Sănătății. Acesta este om politic, membru al unei alianțe care va deveni partid (USR-PLUS), deci acțiunile sale sunt convertite în capital politic – pozitiv sau negativ.
În schimb, Raed Arafat nu e asociat unui partid politic. El decontează pe persoană fizică, nu riscă să tragă un partid în jos. Sigur că poate dăuna electoral unei guvernări, dacă e menținut prea mult într-o funcție-cheie, nepopulară în pandemie.
Prin efectele politice generate de deciziile și acțiunile sale, Vlad Voiculescu este expus de o mie de ori mai mult decât Raed Arafat. Ministrul Sănătății are împotriva sa un aparat de propagandă infernal, care-l execută orice ar face. În schimb, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) are mulți prieteni, chiar protectori în televiziuni.
În acest context complicat, Vlad Voiculescu trebuie să acționeze cu mare atenție, fără a comite erori majore. În cazul Foișor, el a greșit însă de trei ori. Chiar dacă nu este responsabilitatea sa directă (Spitalul Foișor aparține Primăriei Capitalei, iar de evacuare se ocupă DSU-Arafat), decontul îi vine direct în freză, ca un fulger!
Prima greșeală: a acceptat să semneze evacuarea în aceeași zi. Fiind vorba de un spital de ortopedie, cu operații de la cele mai simple la cele mai complicate, era nevoie de mai mult timp. Cel puțin de 3 zile, dacă nu de 5. Emiterea documentului de evacuare trebuia făcută – și comunicată ferm conducerii spitalului – cu 3-5 zile înainte de operațiunea propriu-zisă. Astfel, n-ar mai fi fost transportați (la alte spitale sau acasă) bolnavi operați cu o zi înainte, ci cu cel puțin 3-5 zile. E altceva, operațiile s-au mai închis, oasele s-au mai sudat, rănile au prins a se cicatriza. În acest interval de 3-5 zile, operațile urgente puteau fi făcute în alte spitale, cu bolnavii transportați înainte de intervenție, nu după.
Era posibilă acordarea unui asemenea termen? Evident. Dacă situația pe frontul Covid era disperată – și era, și continuă să fie! -, ordinul de transformare a Spitalului Foișor în spital Covid trebuia dat luni sau marți, poate chiar în săptămâna precedentă, pentru ca operațiunea să aibă loc vineri. Astfel, mutarea pacienților în alte spitale putea fi făcută profesionist, nu în pripă, iar aparținătorii bolnavilor externabili puteau fi anunțați din timp, nu în ziua externării.
A doua greșeală: comunicarea slabă, defectuoasă. Un politician cu o minimă experiență poate anticipa potențialul distructiv, în planul imaginii, al unei acțiuni atât de sensibile. Vlad Voiculescu a trăit în România, e bombardat continuu de când și-a preluat mandatul, a avut și experiența ministerială din 2016, cunoștea capacitatea de mobilizare a infernalului aparat de propagandă din spatele PSD. Știa că toate emoțiile negative, reale sau confecționate profesionist, vor fi puse în cârca lui.
În aceste condiții, Vlad Voiculescu trebuia să comunice intens și clar, să prezinte necesitatea și realitățile unei operațiuni atât de sensibile, ușor de speculat de propaganda roșie. Comunicarea trebuia făcută din momentul emiterii ordinului de evacuare. Cele 3-5 zile dintre decizie și evacuare, folosite inteligent, ar fi pregătit opinia publică, iar aceasta n-ar mai fi fost o pradă atât de ușoară pentru Gâdea, Ciutacu și alte tonomate.
În condiții speciale, comunicarea presupune conferințe de presă zilnic, ba chiar și două-trei pe zi. În plus, reprezentanți ai Ministerului Sănătății – nu neapărat ministrul – trebuie să participe, prin prezență în studio, prin Skype sau prin telefon, la toate emisiunile TV relevante ca impact asupra publicului. Daă nu sunt invitați, atunci să ceară drept la replică, să intervină pentru a corecta fake news-urile.
A făcut așa ceva Ministerul Sănătății? Nici vorbă! Deși țara vuia sub torentul de relatări cu o mare încărcătură emoțională, ministrul, secretarii de stat, directorii și consilierii din minister tăceau asurzito – și vineri seara, și sâmbătă. Câte un comunicat anemic dat pe Facebook sau pe Agerpres nu ține loc de comunicare.
Culmea e că, în 2016, dincolo de reformele pornite (și omorâte ulterior de guvernele lui Dragnea), Vlad Voiculescu s-a remarcat mai ales printr-o foarte bună comunicare! Între timp, parcă s-a plictisit s-o mai facă.
A treia greșeală: schimbarea din timp a managerului de la Spitalul Foișor, dacă acesta era „frânar”. Dinspre minister au apărut tot felul de acuzații – mai mult sau mai puțin asumate – la adresa managerului de la Spitalul Foișor, numit în funcție de fosta primăriță Firea. S-a vorbit de „întârzieri nejustificate”, ba chiar de „sabotaj” în operațiunea de evacuare a pacienților din spital.
Nu știm cât de adevărate sunt aceste aserțiuni. Dar știm că, dacă nu avea încredere în buna colaborare a managementului Spitalului Foișor cu ministerul și cu DSU, Vlad Voiculescu putea vorbi din timp cu primarul Capitalei, Nicușor Dan, să schimbe conducerea spitalului (care aparține municipalității), să numească o echipă cooperantă.
Dacă Vlad Voiculescu ar fi evitat aceste trei erori majore, sau măcar pe primele două, transformarea Spitalului Foișor în spital Covid s-ar fi putut face fără mari daune de imagine. Ministrul Sănătății nu s-ar afla acum în corzi, iar coaliția PNL – USR-PLUS n-ar trece prin noi convulsii.
De ținut minte, măcar, pentru operațiunile viitoare.
Sursa: Grigore Cartianu/ziaristii.com
