La polul opus, ouăle. Intelectual îndrăgostit de frumos. Leapşă


    „De top” este unul dintre clisee. Am vrut sa încep în forţă… Am primit o leapşă de la Comănescu. Ideea ar fi să descoperim formule standardizate pîna la pietrificare in presa romaneasca. N-am căutat prea mult, am deschis ziarele si siteurile de stiri de astazi şi, gata, mi-am făcut o lista posibila.

    • Ceva RISCA sa devină altceva. intr-o presa isteorida orice riscă sa devina orice
    • Pradigma Razboiului – batalii, lupte, conflicte. Uneori cuvintele sint potrivite. Alteori sint reflexe neplacute pe cimpul de batalie pustiu.
    • „La polul opus s-au aflat ouăle, cu o ieftinire de 5,13%”. Am citat din Ziarul Financiar. Mostră de limbaj preţios clişeizat dupa calapod financiar.
    • Mă mai irită apoi clişeul care se zbate deznădăjduit prin gura analiştilor, clişeu care ar putea fi rezumat astfel: „politicienii sînt de rahat” cu multe alte variaţiuni şi la nivelul subiectului şi la nivelul numelui predicativ. Interminabile dezbateri despre prostia clasei politice şi o lipsă de adecvare la subiect înfiorătoare.  Concluzia finală „analitică”: toată ţara e de rahat.
    • Orice e ROMâN e sfînt. Simplul fapt că un roman a fost bagat in seama in strainatate poate deveni un subiect. Un cliseu tematic deranjant, din punctul meu de vedere.
    • aberant, enervant şi multe alte adjective dure pe care toti, inclusiv eu, le folosim in comentarii fara sa fie tot timpul nevoie. Eu mai folosesc „intaritorul” numit „evident”.
    • banii nostri, banul public – stiu, sint atitea imprejurări în care trebuie repetată această sursă a banilor. Dar sună din ce în ce mai rău. Mai bine am preciza exact sursa banilor.
    • Şi atitudinea faţă de anumite zone culturale sau faţă de anumite personalităţi poate deveni clişeistică Un exemplu dintr-un interviu de pe hotnews:

    V.M.: Pe marginea unor astfel de mici placeri se potriveste o poveste. Povestiti-ne cum arata viata unui intelectual indragostit de frumos, dupa trei ani de serviciu intr-o institutie publica.
    H.R.Patapievici: Viata lui are ca unitate saptamana. In prima parte, intelectualul cu pricina se scoala la ora 8.30 si se uita pe calendarul crestin-ortodox si vede sfantul a carui zi a inceput atunci, si asta o face nu pentru ca e bigot sau excentric, ci pentru ca niciodata nu mi-am dat timp sa ma uit in calendarul religiei mele carui sfant ii este data care zi. Si o fac acum, anul asta. Anul viitor ma voi uita si in sinaxar, sa vad si semnificatia fiecareia.
    sau
    Vlad Mixich: Va vad aprinzandu-va foarte tacticos o tigara de foi. Mai aveti vreme de asa ceva?
    H.R.Patapievici: Smulgem curgerii ce putem smulge…

     NOTA: Uneori, scrisul clişeizat poate fi o binecuvîntare într-o ştire care se doreşte cît mai puţin echivocă. Prea multă stilistică şi invgenţie poate fi obositoare. Ca să nu mai zic că, mai nou, au fost inventate pretenţii stilistice, în tradiţia pamfletărească de la Săptămîna, doar pentru a acoperi agenda politică a unor jurnalişti – a se vedea Jurnalul Naţional.

    Articol scris in colaborare cu Dragos Stanca

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here