Lovitura lui Cîțu: România intră în topul Europei la creșterea economică dată de producția industrială
Atunci când postează pe pagina sa de socializare scurte texte despre reușitele României la capitolul economie, Florin Cîțu este imediat tocat mărunt de la stânga la dreapta, pe motiv că exagerează sau manipulează cifrele pentru a se împopoțona ca prim-ministru.
Dar atunci când informațiile și analizele sale de moment sunt confirmate de cele mai credibile instituții internaționale, nu mai e vorba de propagandă, ci de realitate pură.
Este și cazul ultimele date anunțate de EUROSTAT (institutul oficial de statistică al Uniunii Europene, ale cărui date nu sunt contestate de nimeni), care anunță că România a intrat în elita Europei în materie de creștere a producției industriale.
Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au crescut cu 1,4% în zona euro şi în Uniunea Europeană în iunie, comparativ cu luna precedentă, iar Danemarca, Estonia, Letonia şi România au raportat cel mai semnificativ avans în rândul celor 27 de state membre UE, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În mai, preţurile producţiei industriale au crescut cu 1,3% în zona euro şi cu 1,4% în Uniunea Europeană, comparativ cu luna precedentă.
Cele mai mari creşteri din UE ale preţurilor producţiei industriale în iunie, comparativ cu luna precedentă, au fost în Danemarca (5,1%), Estonia (4,6%), Letonia (3,1%) şi România (2,6%), singura scădere fiind în Irlanda (minus 0,3%).
Conform datelor Eurostat, preţurile producţiei industriale au crescut cu 10,2% în zona euro şi cu 10,3% în UE în iunie, comparativ cu perioada similară din 2020.
Toate statele au raportat creşteri anuale ale preţurilor producţiei industriale în iunie, cele mai semnificative fiind în Irlanda (42,5%), Belgia (20,7%) şi Danemarca (19,1%), România a raportat un avans anual de 12,3% în iunie, faţă de o expansiune de 10,4% în mai, relatează Agerpres.
Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.
Șeful Cabinetului a dat deja semnalul revenirii economiei României
La începutul lunii trecute, premierul Florin Cîțu a postat pe pagina sa de socializare un anunț triumfalist privind economia României, dar pe care l-a explicat cu date concrete.
„Premieră pentru România. INS a publicat detalii despre creșterea economică din trimestrul I al anului 2021. Două lucruri importante care arată că am schimbat paradigma, facem reforme, iar creșterea economică este sustenabilă. 1. A scăzut consumul administrației publice – în doar șase luni de zile am început să oprim din sifonarea banului public. 2. Creșterea economică de 2,9% este datorată în exclusivitate investițiilor. Premieră absolută pentru România. Este doar începutul. Știu că putem mai mult și mai repede”.
„De astăzi avem toate pârghiile să accelerăm reformele pentru restructurarea companiilor de stat, eliminarea evaziunii fiscale și atragerea mai rapidă a fondurilor UE. Comisia Europeană estimează o creștere de 7.4% pentru 2021. Accelerăm ritmul reformelor și România poate să atingă pentru prima oară o rată a creșterii economice care se scrie din două cifre. #RomaniiTrebuieSaStie”, a scris Cîțu pe Facebook.
Sunt doar semne bune? Sau mai este și gunoi sub preș?
Anul trecut România a avut o scădere economică de 3,9%, aşa că deja a recuperat ceea ce a pierdut în anul crizei Covid şi merge spre o creştere economică reală de peste 6%.
La începutul anului, analiştii şi guvernul estimau o creştere economică de 4%, după două luni prognozele au urcat la 5% pe baza rezultatelor din T4/2020, iar după rezultatele din T1/2021 prognozele analiştilor au crescut la peste 7%.
Banca americană Goldman Sachs a trecut acum trei luni, într-un raport, o creştere economică de 9% pentru România, ceea ce părea o cifră aruncată într-un PowerPoint.
Acum două săptămâni, la ZF Bankers 2021, Florin Ilie, vicepreşedinte corporate ING şi fostul coleg al lui Florin Cîţu pe când acesta lucra la ING, a spus că “riscăm să avem o creştere economică de 10% în acest an”.
Premierul Florin Cîţu pune această creştere economică spectaculoasă pe seama investiţiilor – “pentru prima dată după 30 de ani” – şi nu pe consum, scrie Cristian Hostiuc, într-o analiză publicată în Ziarul Financiar.
Dar sunt aceste semne de revenire suficiente? Sau ascund ele și aspecte mai puțin benefice?
”Investiţiile despre care vorbeşte premierul sunt în bună măsură realizate dintr-un deficit bugetar mare – 7% din PIB în 2021, 9% în 2020 –, care trebuie redus la jumătate în următorii doi ani. Iar acest deficit bugetar de 7% în acest an, poate sub acest nivel datorită creşterii economice mai mari, este ţinut sub control prin blocarea creşterilor salariale la bugetari şi creşterea mult mai redusă a pensiilor. La un moment dat, presiunea creşterii salariilor pentru bugetari şi majorării pensiilor va deveni extrem de politică. Investiţiile conduc acum creşterea economică dar, după cum arată datele din ultimele luni, consumul accelerează: românii au început să intre în banii economisiți în bănci și să-i cheltuiească, iar creditele noi de consum luate din bănci au depăşit în luna mai nivelul de 2,54 miliarde de lei, un nou record lunar al ultimilor 14 ani; în schimb, în luna mai, creditele corporate au scăzut cu aproape 25% faţă de nivelul din aprilie şi sunt sub vârful din luna martie. Creşterea economică de 10%, pe care o salutăm, nu înseamnă că în economie s-au făcut reforme majore, în special la nivelul statului, acolo unde continuă angajările, şi nici nu se pune problema unor restructurări sau a unor reforme”, este răspunsul analistului la întrebările de mai sus.
