”Mai bine sclav afară pe 2.000 € decât în țară pe 300 €”. De ce pierdem populația și pensiile de mâine nu vor mai conta
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, făcea la finele anului trecut o declarație surprinzătoare, dar acoperită real. Rafila spunea că procentul persoanelor vaccinate în România este, de fapt, mai mare decât cel din statisticile europene, deoarece raportarea se face o populație mai mică, din cauza celor plecați la muncă în Europa.
”Trebuie să ne gândim și câți suntem vaccinați, noi, în România, pentru că s-au vaccinat aproape 8 milioane de români. Această cifră, de 19,3 milioane de persoane, pe care o regăsiți în Eurostat, nu știu dacă e chiar reală, pentru că sunt milioane de români care lucrează în străinătate fără să aibă statut de rezident acolo, așa că eu cred că am depășit în mod real jumătate din populația României care este protejată (…) pentru că rezidenți în România nu cred că sunt mai mult de 16 milioane de locuitori.”, declara Rafila.
Practic, un înalt oficial al statului român recunoaște public o tragedie națională: decimarea populației prin emigrare.
Dar România nu este singurul caz. Problema împuținării masive a populației este specifică tuturor țărilor din estul Europei.
Macedonia de Nord stă, în ultimele două decenii, și-a pierdut 10 la sută din populație și acum mai are doar 1,8 milioane de oameni.
Macedonenii care au luat drumul străinătății au ajuns la concluzia că e mai bine să muncești acolo, departe de casă, pe 2.000 de euro, decât pentru 300 de euro acasă.
„Mai bine să fii sclav afară pe 2.000 de euro decât acasă pe 300 de euro”, spun adesea macedonenii.
Croația este membră a Uniunii Europene din 2013. Cu toate acestea, de la aderare, 250.000 de croați au plecat, iar populația de puțin peste 4 milioane de locuitori s-a redus cu aproape 10 la sută la sută într-un deceniu.
În Albania, 1,7 milioane de oameni, adică 37 la sută din populație, au plecat din țară în ultimele trei decenii.
Sute de mii de oameni au lăsat în urmă și Serbia pentru o viață în străinătate, mai ales după războaiele din anii 1990 care au lovit economia. Potrivit estimărilor, în ultimii 20 de ani, sârbilor le-au plecat 10.000 de medici, potrivit unei analize Digi 24.
Principala consecință majoră a emigrării masive este prăbușirea sustenabilității sistemelor publice de pensii.
În România, urmează să iasă la pensie așa-numiții ”decreței”, persoanele născute în anii 60-70 ai secolului trecut, în număr foarte mare.
Sistemul actual de pensii oricum este la limită, iar înmulțirea numărului de pensionari cu cei din generația ”baby-boom” coroborată cu scăderea masivă a cotizanților emigrați va putea da o lovitură de moarte sistemului public de asistență socială.
