Mami, vhreau mult de tot să ajung phreședinte!

noiembrie 3, 2009 0

În timp ce Palatul Cotroceni poartă, în aceste zile fierbinți, convorbiri telefonice tensionate ca asta, asta și asta, nici celelalte personaje implicate în campania electorală nu au o viață prea liniștită. Iată, de exemplu, o scurtă întâmplare, din fericire, încheiată cu happy-end, petrecută în familia Geoană:
– Prostă, vino un pic, te rog!
– …
– Prostăăăă!
– …
– Mirceaaa!
– …
– Pisicuuuț! Pisiiiic! Țumpiloooi!
– Da, mami.
– Ești surd?? N-auzi că te strig aici ca proasta, de un sfert de oră?
– Iahrtă-mă, mami, vohrbeam la telefon cu pahrtidul.
– Despre?
– Desphre… voiam să mă consult cu el înthr-o phroblemă.
– Ce problemă?
– Ăă… înthr-o phroblemă care… înthr-o problemă desphre cahre… înthr-o phroblemă sechretă.
– Poftiiiim? Cum adică „într-o problemă secretă”? Mirceaa!
– Da, mămicule.
– Mircea, tu ai secrete față de mine?
– Nu, mami, nu am… Adică am, dahr doahr de data asta. Phromit că e ultima dată… Hai, nu te supăhra…
– Mirceaaaa!
– Mămicuț, Mihaela, te rhog eu, nu te enehrva. Uite, vhrei să spăl vasele?
– Doamne, nu-mi vine să cred!
– Bine, pun și asphiratorul…
– Mircea, încetează cu prostiile astea. Bineînțeles că speli vasele și pui aspiratorul. Ba chiar o să duci și gunoiul și o să ștergi și praful, dar n-are treabă una cu alta. Mie să-mi spui secretul ăla pentru care te-ai consultat, peste capul meu, cu partidul.
– Hai, mă, mami, știi că nu-mi place să duc gunoiul. Chiahr threbuie să-l duc?
– Da. Și să-mi zici odată secretul ăla, că simt că încep să-mi pierd răbdarea.
– Mami, mami, te rhog eu, nu-ți piehrde hrăbdahrea. Uite, dacă nu ți-o piehrzi, îți phromit că, când ajung phreședinte, te las să hredecohrezi Cothroceniul.
– Bineînțeles că-l redecorez. Numa’ că, dacă mă scoți din sărite, o să am eu grijă să nu mai ajungi președinte!
– Mămicule, nuuuu! Te hrog mult, nu-mi face una ca asta! Uite, duc acuma, imediat gunoiul, ștehrg phraful, dau cu aspihratorul și spăl vasele. Scot și covoahrele dacă vhrei. Vhrei?
– Da’ tu vrei să fii președinte?
– Da, vhreau! Vhreau mult, mult de tot! Mult, mult, mult, mult!
– Bine. Atunci zi secretul. Zi-mi în ce problemă te-ai consultat cu partidul pe la spatele meu.
– …
– Mirceaaa!
– Ooof! Hai, mă, mami, chiahr vrei să ți-l zic?
– Da. Acum, în acest moment.
– Of. Biiine, ți-l zic: m-am consultat cu pahrtidul în phroblema… m-am consultat hrefehritohr la… Nu știam ce cadou să-ți iau de ziua ta și m-am consultat cu pahrtidul, na!
– Poftim?
– Pe cuvântul meu de onoahre. Voiam să fie suhrpriză, da’, acuma, dacă m-ai înthrebat…
– Oh, Doamne! Mircea tu sigur nu mă minți?
– Să nu mai fiu phreședinte, mami, dacă te mint.
– Oh…! Și… și ce cadou o să-mi iei?
– Nu știu încă. Pahrtidul se va înthruni azi, în ședință de uhrgență, va lua o decizie și o să mi-o comunice mâine dimineață, la phrima ohră.
– Hm… Bine. Hai, vino să te pup pe frunte, că m-ai și emoționat.
– Vezi, mă, mami, că sunt cuminte? Auzi, da’ o să fiu phreședinte, acuma, că ți-am spus, da? Mi-ai phromis.
– Da, domne, o să fii. Acuma du-te și spală vasele alea.
– Mă duc. Și dau și cu aspihratorul, să știi.
– Bravo. Nu uita să ștergi praful și să scoți covoarele. Eu mă duc până la partid. La ce oră ziceai că e întâlnirea aia de urgență?
Text publicat pe simonatache.ro și VoxPublica.

Avatar
VoxPublica
VoxPublica
Lasă un răspuns

Your email address will not be published.